Curs de cultivarea limbii romane

Trimis la data: 2012-09-18 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 97 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: alexandramolodoi Dimensiune: 418kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Un loc important in cadrul discutiilor actuale privitoare la evolutia limbii romane dupa 22 Decembrie 1989 l-a constituit "degradarea", "deteriorarea" ori "stricarea" ei in aceasta perioada numita "de tranzitie". Un numar important de oameni de cultura dar si de persoane fara preocupari speciale de limba ori de cultura si-au exprimat opiniile lor referitoare la "deteriorarea" limbii romane in diverse publicatii. Astfel, in articolul Cum vorbim (scriem) publicat in urma cu 15 ani, cunoscutul critic literar Nicolae Manolescu scria:"Nu e un secret pentru lingvisti (dar e unul, vai, pentru vorbitorii insisi) ca limba romana se afla intr-un proces de degradare care s-a accentuat dupa 1989".1
Referate similare: Nu exista cursuri similare

Acelasi critic literar, azi presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, scria patru ani mai tarziu, in 1998, in cea mai cunoscuta revista de literatura "Romania literara":"Nu este nici o indoiala ca se vorbeste si se scrie din ce in ce mai rau".2O prima explicatie ce s-a oferit a fost "limba de lemn" utilizata in anii indelungati ai comunismului. Personal nu am fost de acord ca aceasta ar constitui prima cauza.

In primul dintre articolele amintite N. Manolescu afla ca insuficienta aceasta explicatie, gasind ca altele ar fi cauzele. Principala cauza a degradarii limbii romane, potrivit lui N. Manolescu, ar fi lipsa preocuparii specifice din partea scolii de cultivare si aparare a limbii romane:"Nepasarea cu care e tratat studiul limbii romane e generala".3

Personal am fost de parere ca principala cauza nu trebuie cautata in scoala pentru ca, oricat de insuficiente sub raport profesional ar fi manualele scolare (presupunem doar), nu vom gasi erori precum cele din mass-media ori din vorbirea unor oameni politici sau persoane publice si oricat de putin dotat ar fi profesorul (iarasi presupunem), el tot nu va incuraja asemenea erori.A doua cauza identificata de N. Manolescu ar fi "posibilitatea de raspandire pe care, in epoca televiziunii, a radioului si a presei o au greselile de limba (...). Prestigiul unor institutii precum televiziunea sau presa este cu mult mai mare decat acela al scolii. Asa se explica rapida preluare a erorii, difuzarea si impunerea ei".4

In ceea ce ma priveste am fost de parere ca aceasta este nu a doua, ci prima dintre cauzele deteriorarii limbii romane. In acest sens pare sa pledeze si Ion Cristoiu, cunoscutul ziarist, intr-un articol al sau din 1994:"Odata cu jurnalistii adevarati, au patruns in presa si oameni care n-au ce cauta in aceasta meserie. Lipsiti total de talent.

Cu mari sparturi la capitolul cultura, ba chiar la capitolul gramatica (s.n.)".5In afara ziaristilor au mai fost identificati ca agenti ai raspandirii erorii lingvistice persoanele care isi fac cunoscute opiniile in public prin exprimarea orala in dezbateri parlamentare, intruniri politice, in emisiunile de radio si televiziune. Nu lipsesc vedetele TV. Presa scrisa preia si ea multe din aceste erori.

Dintre oamenii politici si formatiunile politice au fost numiti, in special, nationalistii si formatiunile politice ale acestora: fostul PUNR si actualul PRM. Unii oameni politici de aceasta orientare recurg, intr-adevar, la un limbaj mai agresiv, mai populist, mai argotic. Explicatia este insa absolut insuficienta pentru ca un limbaj cu erori grosolane aflam si la reprezentanti ai altor orientari sau in cotidiene incadrate directiilor democratice.

Acestia din urma acuza, de altfel, pe primii pentru erorile de limba, luptand impotriva acestor erori, dar cu forta intelectuala a eroilor lui Caragiale. Semnificativ este acest fapt in numarul 66, de sambata, 21 martie 1998, p.9 al unui ziar timisorean, portdrapel al democratiei, al eradicarii de mentalitatea comunista si, prin urmare si de reziduul acesteia, limbajul de lemn. Redactia ziarului facea loc unui lung articol intitulat Agricultura Romaniei intre politica si realitate, semnat de Valeriu Tabara, pe atunci vicepresedinte al Comisiei de agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor.

Intrucat autorul articolului era adversar politic, la stanga configuratiei politice, redactia s-a gandit sa-i ofere o lectie usturatoare: a titrat intregul articol cu urmatoarea formulare: Auto-sinuciderea ministrului Tabara. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, dupa articolul lui Valeriu Tabara era situata o nota a redactiei care relua ideea "auto-sinuciderii" lui Valeriu Tabara, o aplica apoi si altora, ironizand pretinsul "limbaj de lemn" sau, in formularea redactiei "limbaj de cherestea":

"Recunoaste sau nu, dincolo de patriotismul pe care il flutura, dl. ex-ministru se face vinovat si dumnealui de dezastrul actual al agriculturii noastre. Nota critica a acestui veritabil denunt este in fapt o autosinucidere cu brisca necrutatoare si ruginita a agriculturii romanesti. Dar si un avertisment pentru ministrul Gavrilescu-Tuleu pentru ca si domnia sa - autosinucis de mult in acelasi mod - va fi inghitit in aceeasi groapa comuna si neagra: uitarea. Pe langa calitatile de judecator apreciem si limba de cherestea a domnului Deputat".6

A lupta impotriva limbajului de lemn, de altfel inexistent in textul invocat cu pleonasme precum "auto-sinucidere" ori "s-a auto-sinucis" inseamna a face apel la mijloace intelectuale caracteristice eroilor lui Caragiale.Cele mai grave erori mi se par cuvintele al caror sens nu este cunoscut, utilizate in sens gresit, care creeaza nonsensuri sau chiar contraindicatii logice.

Exista situatii in care necunoasterea sensului duce la rezultate contrare intentiei ori gandului autorului. Astfel in "Evenimentul zilei" din 4 iulie 2001 (p.24) aparea interviul acordat de o tanara vedeta feminina, iar printre intrebarile ziaristei exista la un moment dat si urmatoarea: "Ti s-a cerut vreodata sa te prostituezi?". Raspunsul tinerei vedete a fost, pana la un punct: "Nu, cred ca as ramane cu gura cascata". Vedeta a continuat insa, insistand: "Nu, serios, nu mi s-a oferit sansa de a ma prostitua" (s.n.).

Sansa insa, potrivit Dictionarului de neologisme, inseamna: "posibilitate de reusita, noroc". Luand, prin urmare, lucrurile ad-litteram, vedetei "nu i s-a oferit norocul de a se prostitua".
Cat de regretabila este necunoasterea sensului cuvintelor, la ce consecinte duce aceasta o dovedeste, de asemenea, interviul aparut intr-o publicatie timisoreana din 2 martie 2004, p.5. Dorind sa laude contributia comunitatii academice universitare in directia invatamantului, restructurarii si reformei, cel intervievat isi formula astfel opiniile:

"Totodata, comunitatea academica universitara a generat si continua sa genereze, in acest univers entropic, mari mutatii politice, economice si juridice, fiind, in majoritatea cazurilor, locul in care s-au plamadit cele mai multe idei revolute, dar, din pacate, si involute, spatiu care a germinat mari dinamici sociale (...) (s.n.)".7

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles