Evolutia Aristocratiei

Trimis la data: 2010-09-11 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Alexandrina Moltescu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In a doua jumatate a secolului al VII-lea, cele doua regate barbare
care par a fi cele mai stabile, regatul merovingian si Spania vizigota, sunt confruntate cu ascensiunea aristocratiei. Pretutindeni in Occident, aceasta forta speciala, care dispune de averi mari si de clienti, se pune in miscare. Biserica suporta contraloviturile si, mai ales in Galia, risca sa cada in anarhie. In Italia longobarda, aristocratia furnizeaza regii care se convertesc la catolicism si profita de pe urma conflictului dintre papalitate si Imperiul de Rasarit pentru a-si mari regatul. In insulele britanice, aristocratii formeaza elita diferitelor regate anglo-saxone si contribuie la innoirea culturala a regatului.
Referate similare: Nu exista cursuri similare

Dagobert moare la treizeci si sase de ani. Lasa in urma sa doi fii, Sigebert, instalat in Austrasia, si Clovis al II-lea, care nu este decat un copil si pe care il incredinteaza mamei sale. Burgundia incearca sa se emancipeze si pretinde un conducator in persoana majordomului palatului, Flaochad. Majordomii incep astfel sa iasa din modestele lor functii la palat pentru a juca un rol politic. Ei profita de tineretea printilor si isi asuma rolul de sefi ai aristocratiei.

Fortele aristocratiei:Acestea se sprijina in primul rand pe averea lor materiala. Detin mari domenii, dobandite prin cucerire sau donatie a regelui, mai multe mii de hectare cultivate de sclavi si coloni. Averea le permite sa-si atraga o clientela de protejati, imitandu-i pe regi, care ii aveau pe antrustiones. O Formula din Tours prezinta clauzele unui contract ce stabileste o relatie intre doi oameni cu averi inegale. Un senior se angajeaza sa protejeze un om care ii promite serviciu si ascultare pe timpul intregii sale vieti.

Acesta i se "incredinteaza", devine gwas-ul sau, asa cum spune legea alamanilor, cuvant din care provine vassus. Recomandarea vasalica nu prevedea doar ca un senior sa-si apere protejatul, ci preciza si ca vasalul sa-i aduca ajutorul sau. Intr-o epoca in care nobilii se impun in forta, acest ajutor este in special de ordin militar. Aristocratii isi constituie suite de oameni puternici, gata sa le apere interesele. Cine reuseste sa aiba cel mai mare numar de fideli se impune asupra celorlalti.

Majordomul palatului si prietenii sai se inconjoara de razboinicii "de curte", atrasi nu numai de gustul expeditiilor militare, dar si de speranta unor recompense insemnate. Intr-adevar, orice serviciu pretinde o rasplata. Pentru a-si atrage fideli, aristocratii le concedau nu numai aur, dar si pamanturi, sursa esentiala a bogatiei. Ei predau cu titlu viager, posesiunea unui anumit bun al carui proprietar raman si pe care il recupereaza la moartea vasalalului.

Aristocratia ecleziastica se va angaja si ea in acest proces: episcopi si abati isi constituie la randul lor o clientela si conced, la cererea solicitantilor, bunuri sub forma de precaria (rugaminte). Asadar, ii imita pe aristocratii laici, cu atat mai mult cu cat sunt alesi din randul lor. In fiecare regat apar grupuri de aristocrati puternice si adesea rivale.

Ducele Bresciei, Rothari (636 - 652), este arian, insa duce o politica toleranta. Se casatoreste cu vaduva predecesorului sau Arioald, care este fiica Teodolindei si accepta ca ea sa construiasca biserica Sfantul Ioan Botezatorul la Pavia. Nu ii persecuta pe catolici si ii considera pe episcopi drept intermediarii dintre longobarzi si statul bizantin. Rothari a stiut sa profite abil de situatie pentru a-si mari regatul in regiunea veneta si in Liguria. Bizantinii, preocupati, pe de o parte, de pierderea Egiptului (Alexandria este cucerita in 642), iar pe de alta parte de inaintarea slavilor in Balcani, nu au putut sa trimita intariri. In fine, Rothari a profitat de conflictul nascut intre imparat si papa de la Roma.

Intr-adevar, succesorul lui Heraclius, Constant al II-lea (641 - 667), dorea sa puna capat conflictului intre fidelii credintei ortodoxe chalcedoniene si sustinatorii monofizitilor, numiti pe atunci "monoteliti". El a promulgat Typos sau Regula credintei, prin care interzicea sa se discute despre problemele vointelor in persoana lui Hristos. Papa Martin I, la randul sau, dorea condamnarea monotelismului.

El a convocat, la Lateran, un conciliu la care au participat 500 de episcopi veniti din Italia si din Africa. Episcopii si-au reafirmat credinta in cele doua vointe, divina si umana, ce corespund celor doua naturi ale lui Hristos. Actele conciliului au fost trimise in Africa, in Italia de Nord si chiar in Galia. Insa in anul 653, sub pretextul ca papa Martin I sprijinise revolta exarhului de Africa, Grigore, imparatul l-a arestat pe Martin, l-a judecat la Constantinopol si l-a deportat in Crimeea, unde acesta a murit in 655. Maxim Confesorul trebuia sa aiba aceeasi soarta si a murit in exil, in 652. Deportarea papei nu putea decat sa accentueze ostilitatea populatiilor italiene impotriva bizantinilor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles