Izvoarele de drept

Trimis la data: 2010-03-12 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Florina Paulesti Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Izvorul de drept este forma de exprimare a dreptului sau a normelor de drept.Potrivit unei alte opinii, izvorul (sursa) de drept este forma prin care dreptul, in general, sau normele juridice, in special, isi exprima continutul sau sunt cunoscute.Intr-o alta opinie, izvorul de drept (considerat si sursa ideologica), constituie modalitatea prin care normele juridice devin reguli de conduita si se impun ca modele in relatii interumane (prof. univ. Nicolae Popa - presedintele I.C.C.J.).
Referate similare: Nu exista cursuri similare
Raporteaza o eroare

2. Clasificari
Intr-o prima clasificare, dupa forma de exprimare, putem distinge intre:
a) izvoare nescrise (de pilda: obiceiul sau cutuma);
b) izvoare scrise (de exemplu: actul normativ, respectiv legea).
*Intr-o a doua clasificare, dupa caracterul lor, izvoarele de drept pot fi:
a) oficiale (de exemplu: legea si jurisprudenta);
b) neoficiale (de exemplu: obiceiul si doctrina).Intr-o a treia clasificare, izvoarele de drept mai pot fi:

a) directe (de exemplu: actul normativ);
b) indirecte (de exemplu: obiceiul, intrucat pentru a deveni izvor de drept, el trebuie "validat" de o autoritate statala).
*Dintr-o alta perspectiva, izvoarele de drept mai pot fi:
a) izvoare creatoare (sunt cele ce creeaza norme juridice noi, de pilda: legea sau obiceiul);
b) izvoare interpretative (cele care nu creeaza norme juridice noi, ci doar le interpreteaza pe cele existente; asa sunt: jurisprudenta si doctrina).

3. Principalele izvoare formale ale dreptului
Daca in dreptul feudal, principala forma de exprimare a normelor juridice era obiceiul, odata cu revolutiile burgheze raportul s-a schimbat in favoarea actului normativ.
Izvoarele formale ale dreptului impuse de evolutia de pana acum a dreptului (si analizate in literatura de specialitate) sunt: obiceiul juridic, practica judiciara (jurisprudenta), doctrina, contractul normativ si actul normativ.

A. Obiceiul juridic (cutuma)
Obiceiul este cel mai vechi izvor de drept. Ca regula sociala, obiceiul precede dreptului. El apare in treapta primitiva de dezvoltare a societatii din necesitatea conservarii valorilor comunitatii.Obiceiul este rodul unei experiente de viata a unei anumite comunitati, al repetarii unei practici. Se ajunge astfel ca oamenii sa aplice in activitatea cotidiana, de multe ori inconstient, anumite reguli infatisate sub forma unor uzuri, obisnuinte, datini, obiceiuri.

Obiceiul juridic sau dreptul consuetudinar (cutumiar sau obisnuielnic) a reprezentat prima forma de exprimare a dreptului. In dreptul romanesc, obiceiul (cutuma) a avut un rol deosebit de important pana la inceputul secolului al XIX-lea. El a alcatuit asa-numitul JUS VALACHORUM (dreptul romanilor), formand "legea tarii" sau "obiceiul pamantului". Primele legiuiri scrise romanesti apar in timpul lui Vasile Lupu si Matei Basarab. Ulterior, primele Coduri ale lui Calimach (1817) si Caragea (1818) continuau sa faca larga referire la obiceiuri.
Dupa aparitia Codului civil, la 1864 (de inspiratie napoleoniana), rolul obiceiului se restrange semnificativ.

Pentru a fi recunoscut ca izvor de drept, in prezent, obiceiul trebuie sa intruneasca anumite conditii:
a) fie statul, prin organele sale legislative, recunoaste un obicei si-l incorporeaza intr-o norma juridica, oficiala;
b) fie partile interesate invoca obiceiul - ca norma de conduita careia ele au inteles sa i se supuna - in fata unei instante de judecata, iar aceasta il valideaza (recunoaste) ca regula juridica, in raporturile dintre acele parti.

In prezent, in dreptul pozitiv roman, rolul obiceiului, ca izvor de drept, este unul decorativ. Altfel spus, obiceiul constituie izvor de drept numai in materia dreptului privat (in dreptul civil si comercial), si doar in masura in care legislatia in vigoare face trimitere expresa la el.

De exemplu:
- art. 607 Cod civil, referindu-se la distanta la care trebuie plantati arborii de hotarul dintre proprietati, stipuleaza: "nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute..."
- art. 600 Cod civil, referindu-se la inaltimea gardului despartitor, stipuleaza: "fiecare poate, in orase si suburbii, a indatora pe vecinul sau a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; inaltimea ingradirii se va hotara dupa regulamentele particulare sau dupa obiceiul obstesc...".

- art. 970 alin. 2 Cod civil, referindu-se la forta obligatorie a contractelor intre parti, stipuleaza: "conventia obliga nu doar la ceea ce prevede expres, ci si la toate urmarile ce obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa."
- in Codul comercial: sunt admise uzantele comerciale.
In dreptul penal, obiceiul ca izvor de drept este exclus. Aici doar legea scrisa constituie izvor de drept.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.