Morfologie

Trimis la data: 2010-03-22 Materia: Filosofie Nivel: Gimnaziu Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 35
Autor: Barbu Ionel Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Observatii:Deoarece sufixele motionale sunt de natura lexical si nu gramaticala, spunem ca subst nu se schimba dupa gen. subst dispuse in perechi sunt cuvinte diferite si date ca atare in dictionar. Definitie: numarul este categoria gramaticala [rin care se exprima singularitatea sau pluralitatea obiectelor. Romana organizeaza categoria numarului in singular si plural, cu acoperire perfecta in planul extralingvistic.
Referate similare: Fecundatia Asia
Cromozomii B

NOTA: un statut special ca reprezentare morfematica cu subst cu opozitie indiferent de gen: masculine - ochi, arici; feminine - invatatoare; neutre - nume.
Modalitati de segmentare:
-Cu desinenta negativa la ambele numere: pui; nume
-Cu o desinenta pozitiva, la ambele numere: pu-i; num-e
-Oricare dintre, este preferabila a doua prin gradul de generalitate a pluralului marcat

Subst fara opozitie binara de numar - defective de u membru al categoriei (fie sg, fie pl). Cunoscute ca:
-Singularia tantum - doar singularul
-Pluralia tantum - doar pluralul

Concluzie: despre toate aceste subst vom spune ca sunt defective de sg si plural.
1.Contextele de plural si singular
a.Contextele singularului - combinatia cu un/o pentru subst numarabile
b.Context de plural

i.Obs: substantivele defective de sg au un comportament eterogen. Se accepta ambele ca avand un plural absolut.
2.Procedee de formare
a.Prin adaugare la forma de sg a desinentei de pl. Dpdv desinential avem opozitia sg=des/pl=des pozitiva
b.Prin inlocuirea des de sg cu cea de pl. Dpdv desinential opozitia este: sg=des pozitiva/pl=des negativa

3.Desinentele de numar
a.Casa/case
b.Seara/seri
c.Sora/surori
d.Carte/carti

OBS: in mod exceptional, un subst poate sta intr-un caz cu prep, cazul nu este impus de prepozitie - situatia pronumelor forme neacceptuate in D posesiv insotite de prepozitia in G.
SUBSTANTIVUL.CATEGORIA CAZULUI

DEFINITIE: cazul este categoria gramaticala cea mai abstracta fara o corespondenta directa cu realitatea extralingvistica. Cazul este prin excelenta o categorie de relatie, principalul mijloc gramatical de relationare a cuvintelor. Avem doua categorii mari de cazuri:

1)Substantivale sau propriu-zise: in corespondenta cu anumite valori gramaticale. Le avem la subst, substitute si orice parte de vorbire folosita substantival. La aceste clase de cuvinte variatia formala cazuala se asociaza cu variatie in continut gramatical. De aici asocierea acestui caz este categorie de continut.

CAZURI SUBSTANTIVALE: a) C1(N1, Ac1, G1, D1, V1) - cazuri fara prepozitie. Toate cazurile din aceasta ramura intrunesc aceasta ipostaza. Se caracterizeaza dpdv sintactic prin faptul ca sunt generatoare de functii sintactice ele insasi, specializate pe functii sintactice, au functionalitate maxima

b) C3 - cazul cu prepozitie si supus de propozitie. Functionalitatea lor este 0, functia este generata de prezenta propozitiei. Apar in ipostaza de G3, D3, Ac3.NOTA BENE: substantivul nu are decat C1 si C3 polarizate.

2)Cazuri adjectivale: ale acordului sintagmatic formal cu subst, acord in care sunt antrenate si genul si numarul. Variatia cazuala nu mai are corespondenta la nivelul continutului gramatical. Indiferent de cazul in care sta, adj are mereu acelasi continut gramatical al cazului. Adj se reduce practic la ceea ce numim functie atributiva la nivelul eentei, fenomenalizata in 3 ipostaze: atribut adjectival, nume predicativ si element predicativ suplimentar.

Cunosc categoria cazului adjectival toate adjectivele: tot ce se acorda in gen, nr si caz. Deoarece functionalitatea lui, desi redusa ca esenta la cea de tip atributiv este intrinseca cazului (el o genereaza), el se situeaza intre C1 si C3 - il numim C2(caz acordat).

1.Definirea cazurilor: argumentarea argumentatiei ca romana are 5 cazuri, desi la nivelul expresiei nu se pot inventaria decat 3 forme distincte, in analogie cu flexiunea cazuala a pronumelui. Cazurile se definesc si se deosebesc intre ele prin

a.Continut semantic
b.Distributional
c.Functional
d.Formal(prin desineta prep)
1.Definitia in continut(semantica)
a.Definitia categoriei

i.CAZUL= categoria gramaticala care exprima raporturile dintre cuvinte in cursul comunicarii, raporturi care reflecta in mare pe cele existente intre obiecte si insusirile acestora. Cazul este categoria gramaticala de relatie.

b.Definitia membrilor categoriei
i.N = cazul denumirii obiectului prin care se exprima agentul virtual al unei actiuni
ii.G = cazul prin care se exprima calitatea de posesor in sens larg, cu diferite diviziuni in principiu generate de sensurile lexicale ale termenilor din sintagma posesiva
iii.Dintre tipurile de G individualizate cunoastem:

1.G posesiv: se denumeste posesorul propriu-zis, obiectul de care apartine sau de care depinde alt obiect, sintagmele posesive de acest tip corespund unor structuri de adancime cu verbul "a avea" la trecut apoi prin transformarea sum-pro-habeo (a fi pentru a avea) si apoi diminuaea lui "a fi" ca nerelevant semantic

2.G subiectiv: se exprima calitatea de agent al unei actiuni denumite de subiect - apare pe langa subst de origine verbala: mersul trenului, zborul cocorilor. In structura de adancime corespunde unui N subiectiv
3.G obiectiv: se exprima calitatea de obiect, de pacient al unei actiuni dneumite de un subst de origine verbala: culesul strugurilor, cititul cartilor. In struct de adancime corespunde unui Ac cu functie sintactica de CD.

4.G calitatii superlative: corespunde unui superlativ si constituie un mijloc expresivin romana de exprimare a ideii de superlativ: minunea minunilor, zana zanelor.

5.G denumirii: din constructia de acest tip avem un N al identificarii: Apa Bistritei, Tara Ardealului.
iv.DATIVUL exprima raportul de atribuire a unui obiect altui obiect: Scriu mamei. OBSERVATIE FOARTE IMPORTANTA!!! Deosebim urmatoarele tipuri de D:

1.D atribuirii (propiu-zis)
2.D locativ - cu un Ac prepozitional cu sens locativ: A se asterne drumului, a sta locului, a se duce dracului
3.D posesiv rar si invechit la substantive, pe langa subst nearticulate care denumesc grade de rudenie, functii si atribuiri sociale: "Preot desteptarii noastre, semnelor vremi profet". Este o subspecie de D adnominal, corespunde valoric unui G prin care se exprima posesorul.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles