Multimedia

Trimis la data: 2013-01-03 Materia: Mass Media Nivel: Facultate Pagini: 23 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: andrei20029 Dimensiune: 643kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Literal, multimedia inseamna doua sau mai multe media. In fond, aceasta contine doua media: textul si grafica (desenele). Cu toate acestea, atunci cand majoritatea oamenilor se refera la multimedia, de fapt ei se refera la combinarea intre doua sau mai multe media continue (continuous media), adica media care trebuie sa se desfasoare intr-un interval bine definit, de obicei folosind interactiunea cu utilizatorul. in practica, cele doua media sunt audio si video, adica sunete plus filme.
Referate similare: Nu exista cursuri similare

Se vorbeste adesea despre sunetele audio pure, precum telefonia prin Internet sau radio-ul prin Internet, ca si cum ar fi tot multimedia, ceea ce cu siguranta nu sunt. De fapt, un termen mai bun ar fi fluxuri media (streaming media), dar vom considera sunetele audio in timp real ca fiind tot multimedia. in sectiunile urmatoare vom examina modul in care calculatoarele proceseaza datele audio si video, cum le comprima, si cateva aplicatii pentru retele ale acestor tehnologii.

1. Introducere in sunetele digitale
O unda (sunet) audio este o unda cu o dimensiune acustica (presiune). Atunci cand o unda acustica intra in ureche, pavilionul vibreaza, facand ca oasele urechii interne sa vibreze o data cu el, transmitand vibratii nervoase creierului. Aceste vibratii sunt percepute drept sunete de catre ascultator.

Intr-un mod similar, atunci cand o unda acustica loveste un microfon, acesta genereaza un semnal electric, reprezentand amplitudinea sunetului ca functie de timp. Reprezentarea, procesarea, memorarea, si transmisia acestor semnale audio constituie partile majore ale studiului sistemelor multimedia.Intervalul de frecventa pentru urechea umana este cuprins intre 20 Hz si 20.000 Hz, desi unele animale, in special cainii, pot percepe frecvente mai inalte.

Daca definim limita inferioara de audibilitate (o presiune de circa 0,0003 dyne/cm2) pentru o unda sinusoidala de 1 KHz ca 0 dB, o conversatie obisnuita este in jur de 50 dB si pragul de durere este in jur de 120 dB, un interval dinamic cu un factor de 1 milion. Pentru a evita orice confuzie, A si B de mai sus sunt numite amplitudini.

Urechea este surprinzator de sensibila la variatii ale sunetului care dureaza doar cateva milisecunde. Ochiul, in schimb, nu poate observa schimbarile de nivel ridicat care dureaza doar cateva milisecunde. Rezultatul acestei observatii consta in faptul ca o variatie de numai cateva milisecunde din timpul unei transmisii multimedia afecteaza calitatea sunetului perceput mai mult decat afecteaza calitatea imaginii percepute.

Undele audio pot fi convertite in forma numerica de un ADC (Analog Digital Convertor -convertor analog numeric). Un ADC primeste o tensiune electrica la intrare si genereaza un numar binar la iesire. In fig.1(a) se prezinta un exemplu al unei unde sinusoidale. Pentru reprezentarea acestui semnal in forma digitizata, putem sa-l esantionam la fiecare ΔT secunde, asa cum puteti observa prin inaltimea barelor in fig.1(b).

Daca o unda sonica nu este o unda pur sinusoidala, ci o superpozitie liniara de unde sinusoidale, unde cea mai mare componenta a frecventei prezente este f , atunci teorema lui Nyquist spune ca este suficient sa se esantioneze la frecventa 2f . Esantionand mai des, nu se obtine nimic in plus deoarece frecventele mai inalte pe care discretizarea le poate detecta nu sunt prezente.

Esantioanele digitale nu sunt niciodata exacte. Esantioanele pe 3-biti din fig.1(c) permit doar opt valori, de la -1,00 la +1,00 in pasi de 0,25. Un esantion pe 8-biti permite 256 valori distincte. Un esantion pe 16-biti admite 65.536 valori distincte. Eroarea introdusa de numarul finit de biti de esantionare se numeste zgomot de cuantizare (quantization noise). Daca este foarte mare, urechea il detecteaza.
Doua exemple bine cunoscute de sunete esantionate sunt telefonul si compact discurile audio.

Modularea impulsului in cod, folosita in sistemul telefonic, utilizeaza esantioane pe 8 biti de 8000 de ori pe secunda. In America de Nord si Japonia, 7 biti sunt pentru date, iar unul pentru control; in Europa toti cei 8 biti sunt pentru date. Acest sistem furnizeaza o viteza a datelor de 56.000 bps sau 64.000 bps. Cu doar 8000 de esantioane/sec, frecventele peste 4 KHz sunt pierdute.

CD-urile audio sunt digitale, cu o rata de esantionare de 44.100 esantioane/sec, suficienta pentru a putea capta frecventele pana la 22.050 Hz, care sunt bune pentru oameni. Esantioanele au fiecare 16 biti si sunt liniare in domeniul amplitudinii. Observati ca esantioanele pe 16-biti permit doar 65.536 valori distincte, chiar daca limita dinamica a urechii este de 1 milion atunci cand se masoara in unitati de cel mai mic sunet audibil. Astfel, folosind doar 16 biti pe esantion, se introduce un zgomot de cuantizare (desi intreaga rata dinamica nu este acoperita - CD-urile se presupune ca nu ranesc).

Cu 44.100 esantioane/sec pe 16 biti fiecare, un CD audio are nevoie de o largime de banda de 705,6 Kbps pentru mono si de 1,411 Mbps pentru stereo. Desi acesta este mai scazut decat necesita video-ul (vezi mai jos), poate acapara aproape un canal intreg T1 pentru transmiterea necomprimata a sunetului stereo de calitate pentru CD in timp real.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles