Podisuri in Romania

Trimis la data: 2010-11-10 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 28 Nota: / 10 Downloads: 137
Autor: Trica Bogdan Dimensiune: 44kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 kmAC.Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.
Referate similare: Nu exista cursuri similare

In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Balabanesti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia Falciu- Plopan ( Bacau - Vaslui ).

Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul - corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.

In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nutasca - Ruseni, ( cinerite - tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc.

Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.
Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord - dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.

Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhus - Negresti,. La inceputul dacianului la linia Adjud - Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui - Campia Covurlui.

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca - Lozna si Poiana - Zboristea ( Suceava ) s-au format turbarii.

Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N -V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Balabanesti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Balabanesti in Romanian Superior in faza Valaha .

O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio - deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.

In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii : existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret, Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ).

Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpatice atat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret.Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente :

-seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurare opusa ;
- pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor si conglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ;
- intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudine absoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuat actualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat saua de la Ruginoasa ;
- largimea foarte mare a culoarului Siretului greu de realizat printr-o suita de captari.

Activitatea apelor curgatoare intensificata mult in urma miscarilor de inaltare de la sfarsitul pliocenului si din Cuaternar s-a impletit strans cu procesele de modelare a versantilor si interfluviilor astfel ca s-a ajuns la distrugerea vechilor campii de acumulare marina cu exceptia Podisului Covurlui unde interfluviile mai pastreaza inca fragmente ale campiei romanian - pleistocene si la inlocuirea lor cu un relief derivat cu aspect deluros.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles