Sistemul osos

Trimis la data: 2009-02-06 Materia: Anatomie Nivel: Facultate Pagini: 13 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Anda Dimensiune: 528kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Curs despre Sistemul osos
Oasele sint piese dure, solide, care, articulate intre ele, formeaza sistemul osos (scheletul); ele reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor. Forma. in aceasta privinta, oasele pot fi clasificate in: lungi, late si scurte, dupa raportul existent intre cele trei dimensiuni: lungimea, latimea sau grosimea. Oasele lungi formeaza scheletul extremitatilor si la ele predomina lungiAZmea. Corpul unui os lung se numeste diafiza (fig. 22) si este aproape cilindric. Cele doua extremitati, care sint mai voluminoase, se numesc epifize.

Curs despre Sistemul osos
Oasele lungi, ca dealtfel si celelalte oase, prezinta suprafete de articulare cu oasele vecine, acoperite de cartilaj hialin si supraAZfete cu neregularitati, creste si apofize, pe care se face insertia muschilor.

Oasele late au doua dimensiuni -- latimea si inaltimea -- mai mari decit grosimea; ele se gasesc la craniu, bazin etc. Oasele scurte au cele trei dimensiuni aproape egale; se gasesc in regiunile cu miscari variate, de mica amplitudine, dar care necesita o mai mare soliditate (verteAZbrele, oasele carpiene, tarsiene etc).

in afara celor trei categorii principale mai exista si alte grupe de oase, cum sint oasele pneumatice, care au in interiorul lor cavitati pline cu aer (maxilar, frontal etc). Se gasesc si oase care sint asezate in jurul articulatiilor sau in grosimea unui tendon (rotula).
Fig. 23--Sectiune printr-un os lung.

1.1 Structura.
in general oasele sint alcatuite pe principiul: cu material putin maAZximum de rezistenta. Pe o sectiune longitudinala facuta intr-un os lung (fig. 23) se observa la periferia diafizei periostul, o membrana conjunctiva vascularizata cu rol in cresterea osului in grosime si refacerea tesutului osos la nivelul unef fracturi. Dedesubt se gaseste os compact, iar spre interior, la nivelul diafizei, se gaseste un canal central. in interiorul epifizelor, in locul canalului central apar lame osoase care se incruciseaza formind osul spongios. Aceste lame formeaza structuri adaptate pentru rezistenta la tractiune si presiune, fiind orientate pe directia solicitarilor mecanice.

Oasele late si cele scurte au la periferie un manson de tesut compact ce acoAZpera osul spongios. Nu au canal central. in spatiile dintre lamele osului spongios se gaseste maduva rosie. in canaAZlul central se gaseste maduva rosie numai la fat; la adult se gaseste maduva galbena.
Numai unele oase ale adultului mai contin maduva rosie cum ar fi verteAZbrele, sternul, coastele, oasele coxale si cele ce formeaza baza craniului. La batrini maduva devine cenusie prin transformarea ei in tesut conjunctiv fibros.

1.2 Dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osificare (osteogeneza). Dupa originea lor oasele se pot imparti in oase de membrana si oase de cartilaj. Oasele de membrana trec in dezvoltarea lor prin doua faze: faza de membrana conjunctiva si faza de os. Osificarea de membrana (fig. 24) se produce astfel: intr-o membrana conjunctiva tinara fibrele colagene dintr-un anumit centru de osificare se inmulAZtesc si se aduna formind fascicule. Celulele osoase tinere (osteoblastele) imbraca aceste fascicule si secreta oseina care le inglobeaza, iar prin mineralizarea ei se formeaza o lamela osoasa. Osificarea inainteaza (iradiaza) de la centru catre periferie. Procesul se repeta si in alte centre de osificare, ce, prin fuzionarea lor, vor forma osul definitiv. Prin osificarea de membrana iau nastere oasele boltii cutiei craniene, mandibula, clavicula etc.

Fig. 26-- Dezvoltarea unui os lung:
1-7 -- diferite etape ale dezvoltarii: a -- os compact periferic; b -- centru de osificare dia-fizar; c -- schita canalului medular; d --centru de osificare epifizar; e --cartilaj articular;
f --cartilaj de crestere.

Dupa incetarea procesului de crestere epifizele ramin acopeAZrite cu un strat subtire de cartilaj hialin numit cartilaj articular. Atit in diafiza cit si in epifize osificarea incepe in anumite centre de osifiAZcare de la care se intinde pina cuprinde tot osul. Ramin cartilaginoase niste discuri asezate intre epifiza si diafiza prin care osul creste in lungime. AcesAZtea se numesc cartilaje de conjugare sau de crestere in lungime si celulele lor prolifereaza numai in partea dinspre diafiza. Cind cresterea in lungime s-a terminat, in jurul virstei de 20--25 de ani cartilajele de crestere sint inlocuite de os si epifizele se sudeaza cu diafiza.

Procesele de osificare incetinesc progresiv dar nu se opresc niciodata. Sub actiunea unor factori mecanici si inflamatori se pot intensifica, asa cum se in-timpla in cazul repararii oaselor de la nivelul unei fracturi. Dezvoltarea si cresterea oaselor este strins legata de secretia hormonului hipofizar de crestere, de hormonii tiroidieni, de unele enzime cu rol in calcifierea oaselor, de vitaminele A, C, D etc.

2. Alcatuirea scheletului
Oasele, in numar de 223, legate intre ele prin articulatii, alcatuiesc scheletul (fig. 27). Ele se grupeaza in: scheletul capului, scheletul trunchiului si scheletul membrelor. Cea mai mare parte sint perechi, cele neperechi fiind asezate in plaAZnul de simetrie bilaterala a corpului.

2.1 Scheletul capului
Este alcatuit din 22 oase dintre care 8 formeaza craniul cerebral (neurocraniul) ce contine encefalul, iar 14 formeaza craniul visceral sau fetei. Craniul cerebral, cu capacitate-medie de 1400-1500 cm3, are forma unui ovoid cu partea posterioara mai voluminoasa si prezinta o baza si o bolta. Dintre oasele ca-re-1 alcatuiesc, 4 sunt mediane si neperechi: frontal, etmoid, sfenoid, si occipital, iar 4 sunt perechi si asezate lateral: oasele tem-porale si parietale (fig. 28).

Fig. 27 -- Vedere de ansamblu a scheletului uman.
Osul occipital are o portiune verticala si una orizontala care inconjura oriAZficiul occipital; prin acesta canalul vertebral se continua cu cutia craniana. Pe portiunea orizontala se gasesc 2 condili occipitali, prin care se face articulatia cu prima vertebra cervicala -- atlas.

S3
3. Scheletul trunchiului
Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala (sira spinarii), sterAZnul, coastele, pelvisul (bazinul) si articulatiile dintre ele. Din cauza legaAZturilor functionale pe care le are cu membrele inferioare, pelvisul va fi studiat impreuna cu acestea.

3.1 Coloana vertebrala (fig. 31)
Este scheletul axial situat in planul median posterior al corpului. in alcatuirea ei intra 33--34 verAZtebre.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles