Sociologia culturii

Trimis la data: 2010-10-15 Materia: Sociologie Nivel: Facultate Pagini: 72 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Bogdan Nae Dimensiune: 133kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Conceptului de cultura i s-au propus de-a lungul timpului numeroase moduri de definire. Intr-o publicata in 1952, Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhone semnaleaza, de pilda, nu mai putin de 163 definitii. Chiar in cadrul celor sase categorii in care sunt distribuite definitiile (semantice - descriptive, istorice, normative, psihologice, genetice, structurale), continuturile prezinta asemenea variatii, incat, dupa cum observa sociologul francez B. Valade, s-a putut vorbi de o "jungla conceptuala".
Referate similare: Nu exista cursuri similare

Inflatia de nuante s-a adaugat multitudinii de acceptii. Astfel, la inceputul anilor saizeci, Edward Shils a realizat o trecere in revista a acestora, distingand: high culture (cultura inalta), refined culture (cultura rafinata), elaborate culture (cultura elaborata), middle culture (cultura de mijloc), serious culture,(cultura serioasa), vulgar culture, (cultura populara), low culture, (cultura joasa) etc.

Calificata drept juvenila, muncitoreasca sau de masa, prin referire la o clasa de varsta, la un grup social sau la tehnicile moderne de comunicare, in sociologie cultura este analizata si din punctul de vedere al formarii si difuzarii ei, al uzantelor si efectelor pe care le provoaca.

Delimitata destul de clar, ca si in cazul culturii civice si al culturii politice, recent constituita in obiect de analiza, sau sesizata aproximativ prin extrema diversitate a manifestarilor sale seculare de catre istoricul culturii medievale, cultura, inteleasa dintr-un punct de vedere sociologic, invita la o reflectie preliminara asupra continutului pe care il poate primi, reflectie a carei banalitate nu este decat aparenta.

In secolul al XVIII-lea, prin cultura se intelegeau "modalitatile de cultivare a pamantului pentru a fi mai fertil & arborilor & plantelor pentru a le face sa rodeasca mai bine"- cu o nota transcrisa cu litere minuscule: "se foloseste si la figurat pentru grija acordata artelor & spiritului".

Extinderea, prin metafora, a sensului din limba rustica, apoi considerarea culturii spiritului ca un apanaj al unei clase privilegiate, remarca B. Valade, tensiunea dintre natura si cultura, precum si raporturile pe care le intretin formele culturale si cadrele sociale sunt deci de situat intr-o perspectiva istorica, ce nu permite analizarea constanta a culturii in termeni de productie, de distributie si de consum.

Secolul rationalist si pedagogic al Luminilor - si, inspirata de aici, ideologia revolutionara franceza de la 1879, observa Marius Lazar, vor configura unul din intelesurile perpetuate pana astazi, acela al umanismului universalist: daca ratiunea este ceea ce il desprinde pe om din animalitate, cultivarea ei presupune ridicarea speciei umane pe o treapta superioara. Progresul ratiunii, de aceea, este mijlocul prin care se realizeaza emanciparea omului insusi, progresul umanitatii in generalitatea si esentialitatea ei, dincolo de toate barierele si diferentele care separa indivizii sau colectivitatile.

Dincolo de cadrul declaratiilor abstracte si generoase, ideea educatiei, a culturii care se obtine prin instruire, va intemeia ideea meritocratiei, - a reusitei sociale ca efect al calitatii si straduintei personale, opusa prin apartenenta la o categorie sociala privilegiata, de pilda aceea a aristocratiei ''de sange nobil''.

Achizitie a lumii moderne asociata cu democratia, principiul meritocratic reuseste la randul lui sa fondeze o noblete dobandita, ceea ce substituie, intr-o masura apreciabila, nobletii mostenite.

Culturii si educatiei le revine aici un rol esential, acestora atribuindu-li-se astfel calitatea de a innobila de a-l plasa pe individ deasupra unei conditii ordinare sau ''nedemne'', care il poate insa marca inca de la nastere, conferindu-i o noua identitate - nascandu-l, in fond, a doua oara, din punct de vedere social.

In zorii epocii moderne, care intemeiaza teoretic si istoric civilizatia contemporana, ''nedemn'' este acela care se plaseaza in zona inferioara raportului om / animal sau rational / irational. Omul cult, ca si cel nobil, isi va domina impulsurile, isi va controla agresivitatea, se va conforma unui tipar al interactiunii ''rationale'' , va devenii politicos, cizelat, placut, ''om de lume'', opus prin toate insului grobian si necioplit, a carui conditie il apropie de cea a salbaticului in ''stare de natura''.

Asa cum apare el in Franta sfarsitului de secol XVIII si a inceputului de secol XIX, sub dubla influenta a Filosofilor si a Curtii, conceptul luminist de cultura tinde sa se confunde cu acela de civilizatie.

Nu si in Germania aceleiasi perioade, insa, unde cultura si civilizatie sunt concepte si principii diferentiatoare. Cultura are un sens ce trimite la profunzime, interiorizare si spiritualizare, spre deosebire de civilizatie, care exprima latura conventionala, exterioara - si, deci, superficiala - a conduitei si a raportarii la celalalt.

Contrapunerea aceasta poate dobandi si o semnificatie resentimentara, atunci cand identifica trasaturile ''civilizatiei'' cu trasaturile imprimate prin influenta Curtii Franceze asupra aristocratiei germane, prilej de denuntare a frivolitatii, dar si a inautenticitatii si a instrainarii ei de spiritul poporului. (Volksgeist).

Romantismul german, atasat particularismelor nationale, fiorului comunitar si spontaneitatii naturale - va alcatui de aceea un moment de reevaluare si corectie a viziunii rationalist - clasice, subliniind, prin Johan Grottfried von Herder, modul unic de a fi si de a supravietui al fiecarei culturi. Odata cu premisele ideologice ale nationalitatilor, directia inspirata de romantici va deschide noi cai de abordare a culturilor in conformitate cu un principiu nou, pluralist.

Conform acestuia, vom putea vorbi mai curand de o coexistenta a culturilor decat de o (singura) cultura; de entitati culturale autonome, ireductibile la un concept nivelator si abstract, obtinut preponderent pe o cale deductiva.In Europa, primele tentative de abordare a fenomenului culturii, pornind de la inventarierea si clasarea unui material empiric de observatie, vor fi in buna masura, de indemnul entuziast de studiere a culturii paturii de jos, populare, venit din partea lui Herder.

Folclorul, ca si fascinatia exercitata de descoperirea culturilor asa numite ''primitive'', deschiderile teoretice si promisiunea ce le contineau acestea de revelare a invariantelor si universalelor culturale - au stat la baza construirii unor noi discipline: etnografia (monografiere a unei unitati sociale prin descrierea si clasarea tuturor aspectelor comunitatilor care o formeaza: mediu, credinte, obiceiuri, institutii, unelte, tehnici, moduri de productie etc.); etnologia (sinteza a materialului analitic furnizat de etnografie, degajand o intelegere de ansamblu a societatii); antropologia culturala (domeniu ce integreaza cultura intr-o explicatie mai generala si mai cuprinzatoare a omului insusi, cu modul sau de a fiinta esentialmente cultural).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles