Sociologia opiniei publice

Trimis la data: 2010-11-14 Materia: Sociologie Nivel: Facultate Pagini: 169 Nota: / 10 Downloads: 7
Autor: Claudia Stanciulescu Dimensiune: 995kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Opiniile si atitudinile - doua fenomene psihosociale aproape imposibil de studiat separat - focalizeaza atentia noastra. In prima parte a lucrarii ele sunt analizate din multiple unghiuri de vedere: psihologic, psihosociologic, sociologic, istoric si politologic. Studiul celelorlalte fenomene si procese psihosociale (zvonurile, persuasiunea si manipularea, stereotipurile si memoria sociala) intregeste intelegerea problematicii opiniei publice. Acestea dau substanta partii a doua a volumului de fata, care cuprinde articole si studii de caz publicate in carti si reviste de specialitate, mai greu de procurat datorita tirajelor confidentiale sau a epuizarii lor. Se stie ca o carte buna se epuizeaza rapid, daca ... este scoasa intr-un tiraj mic.
Referate similare: Publicitate si reclama

1. Elogiul si defaimarea opiniei
Din cele mai vechi timpuri fenomenul pe care am putea sa il numim astazi "opinie publica" a fost valorizat atat pozitiv, cat si negativ. Ambivalenta aceasta nu este intamplatoare. Ideologia si conceptiile despre guvernare au facut ca mari ganditori (filosofi, politologi, psihologi sau sociologi) sa elogieze opinia publica sau, dimpotriva, sa blameze "vocea poporului" pentru inconsistenta ei.

1.1. In Antichitate, opinia publica "exercita cenzura colectiva a comportamentului particular" (Veyne, 1985/1994, 174). Cu sapte sute de ani inaintea erei noastre, poetul grec Hesiod compara "opinia publica" cu un tribunal si discursul ei cu destinul (Munci si zile). Mai tarziu, in perioada sclavagista, la Roma cantecele anonime insultatoare, acele carmen famosum, pamfletele fara pudoare (libelli) si satirele nu ocoleau pe nimeni, nici chiar pe imparati (dupa moartea lor ... ).

Hotararile importante pentru familiile nobiliare (pedepsirea copiilor in virtutea autoritatii paterne, repudierea sotiei nedemne etc.) erau luate in urma sfatuirii cu egalii si prietenii. Sfatul prietenilor - constiinta colectiva - functiona ca o instanta de cenzura colectiva legitima, numita reprehensio.

O dovada a institutionalizarii sfatului prietenilor o constituie faptul ca renuntarea la o persoana devenita non grata se facea in mod solemn, prin trimiterea unui mesaj explicit (renuntiare amicitiam). Istoricul francez Paul Veyne conchide ca in Imperiul roman " Viata publica este supusa vointei membrilor clasei stapanitoare, iar viata privata, opiniei lor" (Veyne, 1985/1994, 180).

In cetatea antica, la Roma ca si la Atena, in adunarile publice, formate din cetateni cu drepturi politice (plebea era exclusa), se decidea interesul general. "Intr-o vreme cand discordiile erau frecvente, legea ateniana nu-i ingaduia cetateanului sa ramana neutru;

El trebuia sa lupte fie de o parte, fie de cealalta; impotriva celui ce voia sa nu se amestece in asemenea certuri si sa ramana netulburat, legea rostea o pedeapsa severa: pierderea dreptului de a fi cetatean" - mentioneaza marele istoric al lumii antice, Fustel de Coulanges (1864/1984, 1, 52), reluandu-l pe Plutarh din Cheroneea (c. 46-120 e.n.) cu ale sale Vieti paralele, in care a reunit 46 de biografii ale oamenilor de stat greci si romani. Anticii au descoperit ca "pentru a sti care este interesul general era nevoie sa afli parerea tuturor" (Coulanges, 1864/1984, vol. 2, 176). Astazi votul a devenit principala metoda de guvernare.

Filosoful grec Platon (427-347 i.e.n.) a opus opinia (gr. doxa) cunoasterii autentice (gr. logos). In dialogul Menon se arata ca deosebirea dintre una si alta o reprezinta "legatura cauzala". Parerile "o iau la picior si zboara astfel din sufletul omului; de aceea si pretul lor nu-i prea mare cat timp nu le legi cu lantul unui rationament" (Platon, 1996, 385). Desi "adevarata parere nu-i mai putin folositoare decat stiinta", aceasta din urma este pretuita mai mult.

Oamenii politici carmuiesc bine statele calauziti de "parerea cea dreapta" si "spun adevarul, insa fara sa-si dea seama de cele ce spun" (ibidem). In Republica, Platon a remarcat cel dintai locul dorintelor cetatenilor in sistemul de guvernare.

Intrucat cetatenii nu pot intelege complexitatea actului de guvernare, casta conducatorilor nu ar trebui sa ia in considerare atitudinile maselor, incapabile de o cunoastere autentica a vietii sociale. Singuri filosofii ar fi capabili sa fundamenteze regulile guvernarii. In aceeasi lucrare Platon a aratat ca opinia are un domeniu diferit de cel al stiintei si a plastat opiniile intre cunoastere si necunoastere.
"Opinia n-ar fi, deci, nici necunoastere, nici cunoastere?
Se pare ca nu.

Dar oare ea este in afara acestora, depasind fie cunoasterea prin claritate, fie necunoasterea prin neclaritate?Deloc.Asadar, - am spus eu - opinia ti se pare a fi mai intunecata decat cunoasterea, dar mai luminoasa decat necunoasterea?
Chiar asa. Atunci ea se afla in intervalul cuprins de cele doua?
Da." (Republica, 478 e).

Aristotel (382-322 i.e.n.), stralucitul discipol al lui Platon, a consacrat ideea de om ca "fiinta sociala" (gr. zoon politikon) si a aratat ca pentru guvernare este nevoie sa se cunoasca dorintele cetatenilor, liber exprimate. Aristotel, acceptand ca fiecare individ poate gandi mai slab decat un expert, si-a exprimat convingerea ca toti cetatenii laolalta pot gandi mai bine decat un expert si ca dezbaterile publice si discutiile dintre persoanele libere reprezinta fundamentul guvernarii populare.

Este de retinut si faptul ca stagiritul (Aristotel s-a nascut in orasul Stagira) a introdus ideea superioritatii opiniei publicului fata de opinia individului (cf. Yeric si Todd, 1989, 6).Filosoful stoic, scriitorul si omul de stat roman Lucius Annaeus Seneca (c. 4 i.e.n.- 65 e.n.), care a influentat crestinismul timpuriu, scria: "Credeti-ma, glasul poporului este Divin".

Nu intamplator omul politic, generalul si scriitorul Caius Iulius Caesar (100 - 44 i.e.n.) a decis in anul 59 i.e.n. sa-AZi informeze pe cetatenii Romei despre treburile cetatii, publicand Acta diurna. El a trecut si in acest sens Rubiconul, fiind la originea presei cotidiene de azi. In Imperiul roman opinia publica era pretuita si, ca atare, trebuia cucerita. Asa se explica inflorirea exceptionala a artei oratorice, al carei stralucit exponent a fost Marcus Fabius Quintilian (c. 35 - 96 e.n.) cu ale sale 12 carti, reunite sub titlul De institutione oratoria.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles