Teoria literaturii

Trimis la data: 2010-10-18 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 16 Nota: / 10 Downloads: 109
Autor: Mona Amarescu Dimensiune: 39kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Def: Stiinta literaturii este disciplina care are ca obiect principal studiul categoriilor, al conceptelor, al proceselor de creatie si de receptare a unei opere literare. Ea este aceea care circumscrie specificitatea literaturii, dovedind particularitatea discursului literar in raportare la discursul de alta natura: politic, stiintific, juridic etc. Aceasta disciplina e alcatuita de fapt din trei subdiscipline :
Referate similare: Nu exista cursuri similare

1.Teoria lecturii - studiaza procesele, in primul rand intelectuale, ale receptarii, studiaza complexitatea fenomenului de perceptie a textului literar.
2.Teoria literara - reprezinta un segment dificil care se ocupa de studiul genurilor si al speciilor literare, al formelor de reprezentare literara, precum si de studiul dialecticii acestor forme, dialectica ce confera tocmai specificitatea literaturii.
3.Teoria comunicarii literare - studiaza concepte particulare ale prozei precum : naratorul, naratarul, vocea auctoriala, dimensiunile temporale ale naratiunii, ritmul narativ etc. Aceasta subdisciplina are un pronuntat caracter aplicativ.

Opera literara (literatura) este o filozofie concreta a existentei, pentru ca face uz de imaginea artistica. Din aceasta perspectiva, toate disciplinele care circumscriu literatura , critica literara, istoria literaturii, stiinta literaturii si estetica, reprezinta toate filozofii ale acestei filozofii concrete, literatura.

Teoria lecturii
Teoria lecturii are un obiect in tripla ipostaza :
-un obiect general, literatura;
-un obiect concret, opera literara, modul de existenta a literaturii;
-un obiect vazut ca ansamblu de procedee care fac dintr-un discurs oarecare un discurs literar.

Ca obiect general, literatura poate fi vazuta in primul rand ca sistem, ea reprezentand o institutie in care intra productia literaturii ; in al doilea rand reprezinta reteaua de difuzare, materializarea literaturii sub forma de carte ; reprezinta de asemenea sistemul nervos al presei culturale, precum si relatia dintre aceasta institutie si celelalte sisteme ale culturii : teatrul, artele plastice, muzica etc.

Intr-o a doua acceptiune, mai restransa, literatura reprezinta totalitatea.Formelor de reprezentare , indiferent de gen sau de specie, aceste reprezentari avand niste atribute specifice in raport cu celelalte tipuri de discurs.

In al treilea rand, literatura se defineste din doua perspective :
dintr-una functionala, (ce face literatura si care este functionalitatea si finalitatea ei) si din perspectiva structurala, (ce este literatura si din ce este ea construita.)
Din aceasta dubla perspectiva, functionala si structurala, literatura cunoaste un mare numar de acceptiuni :

1. Prima acceptiune priveste literatura ca fiind imitatie a lucrurilor posibile, mimesis, Termenul de mimesis apare pentru prima data la Platon. El spune ca ceea ce tuteleaza tot este o idee absoluta. Omul fata de idee reprezinta doar o copie a acestei idei. El este imperfect, ca orice copie, dar, pentru a se salva din aceasta stare, creeaza si el cate ceva. La Aristotel mimesis reprezinta o imitatie selectiva a unor lumi. Literatura ca mimesis are cateva obiectii fundamentale cum sunt:
Imitatia nu poate sa defineasca literatura, ea denumeste cel mult o proprietate a literaturii.

Exista forme de reprezentare a literaturii care nu cad sub incidenta mimesisului. De exemplu, raportata la proza, care are un caracter referential, poezia nu este mimesis; ea este autoreferentiala, folosind un limbaj Intranzitiv - (Tudor Vianu). De asemenea, asa-numitele genuri marunte ale literaturii precum paremiologia, nu au un caracter mimetic.

Asadar, acceptiunea literaturii ca mimesis este una restransa; ea nu caracterizeaza literatura in integralitatea ei.
2. A doua acceptie a literaturii priveste literatura ca fiind o arta a frumosului tranzmis prin semn lingvistic, a frumosului care, prin natura lui, e inanalizabil. Dar si aceasta acceptie este reductiva; obiectia e dubla:

Frumosul nu este o categorie fixa, ci este o categorie istorica, perisabila, in interiorul careia exista mutatii. De exemplu, pentru vechiul grec frumosul era reprezentat de simetrie, armonie si euritmie. In antichitate etalonul frumusetii era corpul uman, arta majora fiind sculptura; a aparut apoi arhitectura, iar, in evul mediu, s-a instituit notiunea de stralucire, care acompania divinitatea; In loc de frumusetea sistemului se pune accentul pe frumusetea detaliului, urmand sa se ajunga ca, in secolul douazeci sa se spuna ca frumosul nici macar nu mai exista.

A doua obiectie descopera faptul ca, daca aceasta acceptie e partial valabila pentru limbajul poetic, ea nu mai este insa valabila pentru operele cu caracter referential, pentru opera lui M. Proust, de exemplu.
3.A treia acceptie a literaturii a aparut in secolul douazeci, in contextul dezvoltari disciplinelor lingvistice.

Astfel, aceasta acceptie priveste literatura ca functie particulara a limbajului. Comparat cu limbajul cotidian care este denotativ, limbajul artistic este si denotativ, si conotativ, accentul cazand pe conotatie fata de denotatie. O alta caracteristica ar fi opacitatea sa, datorita aglutinarii conotativului cu denotativul. Limbajul artistic este, de asemenea, polisemantic si plurifunctional. Se deosebeste de asemenea, prin caracterul sau emotiv, net superior ca si pondere in limbajul artistic fata de cel cotidian.

Limbajul stiintific are si el caracteristicile sale; este pur simbolic, dar devine transparent in mediul sau de uzitare. Aceasta acceptie a ajutat enorm an procesul de semnificare a literaturii. Ea a reusit sa detaseze discursul literar de toate celelalte tipuri de discurs. Pe de alta parte, aceste marci de recunoastere a limbajului literar au devenit niste instrumente in procesul de analiza si de decodificare a textului literar.

4.A patra acceptie, aparuta tot in secolul douazeci, imbina achizitiile semioticii cu trasaturile ce definesc artele plastice, mai exact, literatura beneficiaza de unghiul interdisciplinar. Astfel, in aceasta acceptie, literatura este un camp de tensiuni, orientate fie centrifugal, fie centripetal, putand avea coexistenta acestor doua sensuri ale fortelor, intre care raportul este dialectic. Pe de o parte literatura este un asemenea camp de tensiuni, pe de alta parte e un sistem in care intra doua sau mai multe campuri.

Prin caracterul de sistem literatura e constructia care isi are un loc al sau, bine definit, in cadrul celorlalte tipuri de texte, iar prin campul de tensiuni, mereu in miscare, pe care lectura aplicata il descopera, literatura e permutabila, in sensul ca ea are o viata a ei, data de un caracter eminamente istoric.

In interiorul literaturii exista aceasta tensiune launtrica dintre caracterul sistemic, organizat si fortele care pun sub semnul intrebarii valabilitatea acestui sistem. Din aceasta perspectiva, literatura privilegiaza cateva categorii individuale, fundamentale, care se inteleg mai ales contextualizate la acest nivel al literaturii ca sistem si ca si camp de tensiune. Astfel de categorii reprezinta: ritmul epic si cel liric, simetria si asimetria etc.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles