deontologia profesiunii de ziarist

Trimis la data: 2013-05-24 Materia: Mass Media Nivel: Facultate Pagini: 173 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: raluca.georgiana Dimensiune: 209kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Delimitari conceptuale
1. Profesia de ziarist constituie un exercitiu nemijlocit - scris, vorbit, televizat - al normei bunului simt si al simtului de dreptate si adevar1. Profesionistii mesajului publicistic practica stiinta a ceea ce este bine2, a ceea ce se cade (: sa se stie, sa se comunice). Practica stiinta identificarii, selectarii si comunicarii faptelor, evenimentelor, opiniilor care au, in chip semnificativ, relevanta publica: sint de real interes public si trebuie facute publice; trebuie publicate. In aceeasi masura, profesionistii presei combat intransigent ("justitiar")3 - sprijiniti in normele acceptate si practicate - acele fapte, evenimente, opinii care pot distruge ("infractio") ordinea morala si de drept, regulile si relatiile de comunicare interumana din societatea de referinta.
Referate similare: Nu exista cursuri similare

In ultima analiza, profesionistii presei legitimeaza - in spatiul vietii publice sau private - comportamente morale, politice, civice (individuale/colective/organizationale), concomitent cu armonizarea propriului comportament la normele morale generale si la norme strict specifice meseriei de gazetar ("normele deontologice"). Spunem, astfel, ca ziaristul isi asuma, prin natura muncii sale, un "dublu standard" moral - profesional: cel general - societal - acelasi si egal pentru toti, si cel strict specific - profesional ("autoimpus").

2. Normele proprii profesiei, numite relativ recent "norme deontologice", sint asadar exclusiv profesionale, interioare profesiei de ziarist si decurg, in substanta, din normele morale generale4. Cronologic, normele deontologice sint succesive celor morale, iar genezic sint consubstantiale; in acelasi timp normele deontologice sint particularizatoare, legitimind comportamente informationale in aria strict delimitata a profesiei.

Tipologia normelor deontologice este configurata, cum este si firesc, de natura diferita a profesiilor normate (ex: medic, avocat etc.), in considerarea conditiilor si situatiilor comportamentale specifice domeniilor vizate. 3. Particularitatea comportamentului moral-normativ al ziaristului nu inseamna si crearea unei identitati socio-morale "speciale", sui-generis! Codurile deontologice - ale onoarei si responsabilitatii profesionale - nu constituie corpusuri de reguli si practici de casta; nu creaza, in viata publica sau privata, diferente de tratament normativ.

Ziaristul, in imprejurari publice sau particulare curente, este, cum adesea se spune, un om ca oricare altul, supus acelorasi norme morale si juridice de viata si convietuire; nu se poate prevala de principiul diferentei (in plan civic sau normativ). "Nimeni nu este mai presus de lege"5, stabileste un text constitutional imperativ, opozabil tuturor si riguros nediscriminatoriu. 4. Precizarile sint necesare, intrucit exista opinii, relativ bine argumentate, favorabile unui statut social mai inalt, de care ar trebui sa beneficieze ziaristul.

In fapt, atit profesionistul, cit si profesia sa se considera a fi de elita, comparativ cu multe alte indeletniciri socio-umane. Argumentele in favoarea statutului elitist al ziaristului si al profesiei sale, cind sint acceptate, tin nu atit de o "realitate intelectiva exceptionala" (cum se pledeaza pro domo), cit de ceea ce am putea numi caracterul eminamente provocator-intelectiv al actului mediatic de informare si comunicare. Intr-adevar, actul de presa este un act/fapt de gindire, cum aprecia profesorul Vintila Dongoroz. Argumentele de tip elitist nu fac decit sa releve odata in plus particularitatea unui fapt de sorginte intelectual-mentala.

Asemenea argumente, deliberat discriminatorii, in fond ilegitime, favorizeaza totusi mai corecta intelegere a actului de informare si comunicare si, prin aceasta, specificul eminamente intelectiv al profesiei de gazetar6. (In acest sens sint utilizate in lucrarea de fata). Sistematizate, fie si aproximativ, argumentele "elitiste" situeaza presa intr-o tripla realitate conceptuala/comunicationala: a) o realitate socio-functionala: in care presa este perceputa ca o putere in stat ("a patra putere"), cu o contributie directa la actul de decizie publica, sociala, politica si cu un impact public adesea mai puternic si mai prompt decit al celorlalte trei puteri "clasice" (legislativa, executiva si judecatoreasca);

b) o realitate socio-mentala: in sensul in care presa, ca "act/fapt de gindire", implica mentalul individual/colectiv: "lucreaza pe creier"; c) o realitate socio-existentiala: in masura in care profesionistii presei se vadesc a fi adevarati "medici sociali"; competenti sa observe, sa investigheze si sa puna un diagnostic profesional ("publicistic") si realist "organismului social", intocmai cum medicul specialist procedeaza in cazul "organismului uman". Alte argumente de tip "elitist" sint extrase din situarea gazetarului in fata "publicului larg" (cititor/radioascultator/telespectator). In fapt, este o situare exponentiala, de exponent socio-moral al publicului.

Se subliniaza ideea ca ziaristul independent ("echidistant"), echilibrat si de buna-credinta isi cistiga statutul de exponent al opiniei publice si nu il dobindeste automat, odata cu acceptarea in profesie. Ziaristul este ales sa informeze, sa comenteze si sa puna concluzii chiar in numele (si in locul) publicului sau. Statutul exponential se cistiga in timp (prin corecta exercitare a profesiei de comentator/analist), semn de netagaduit al reputatiei si onoarei profesionale. Ziaristul beneficiaza de-o asemenea onoare publica doar atita timp cit o merita, printr-un real consens public.

Asa fiind, nu putem vorbi de o profesie sau de profesionisti de elita, in general, chiar daca profesia si practicantii ei sint de o insemnatate aparte in structura de putere a unei societati. Putem vorbi, insa, de profesionisti exponentiali, adevarati ziaristi de elita. Statutul elitist nu vizeaza profesia ca atare, ci individualitatile de exceptie. Nu vorbim de profesii de elita, ci de profesionisti de elita. De altfel, chiar definitia "elitei" are in vedere si "persoane" dintr-un grup, dintr-o comunitate ("Persoane care prin valoarea lor, ocupa un loc de prim rang")7, indiferent de profesie sau ocupatie. Nu este vorba, asadar, de practicantii indistincti ai unei specialitati/meserii, oricare ar fi aceea.

Fireste, nu dorim ca argumentele tocmai invocate sa aduca vreo atingere de prestigiu uneia dintre cele mai importante meserii ale acestor timpuri predominant comunicationale, aceea de ziarist profesionist. Ele sint oportune, in masura in care limpezesc odata in plus statutul atit de dificil de definit al profesionistului de elita, mijlocitor autorizat si respectat al actului de comunicare publica, de presa. 5. Deontologia profesionala tinde sa impuna si un curent de gindire comunicational-normativa: DEONTOLOGISMUL! Noul curent isi extrage argumentele ("formale") din morala normativa actuala8. Deontologismul incearca sa impuna un rationament doctrinar si atitudini practice de riposta in fata curentelor pragmatic-utilitariste, de succes cu orice pret, inclusiv cu pretul ignorarii esentei binelui si corectitudinii rezultatelor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles