Aluminiu si aliaje din aluminiu

Trimis la data: 2010-08-19 Materia: Chimie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 103
Autor: Miruna Olareanu Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui laborator: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Laborator despre Aluminiu si aliaje din aluminiu
Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatra, iar printre elemente ocupa locul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datorita activitatii sale chimice mari, se gaseste in natura numai sub forma de compusi. Impreuna cu oxigenul si siliciul formeaza 82,58% din scoarta terestra. Aluminiul este cunoscut inca din antichitate si era utilizat de catre greci si romani. Denumirea de aluminiu vine de la latinescul "alumen" care este folosit pentru a denumi substante astringente. Primele incercari de separare ale aluminiului dateaza din anul 1810 si apartin fizicianului englez Davy, care a efectuat electroliza hidroxidului de aluminiu usor umezit, dispus intr-o atmosfera de hidrogen, intr-o pila Volta, folosind in calitate de anod platina, iar in calitate de catod, o sarma de fier.
Referate similare: Aluminiu si aliaje din aluminiu

Laborator despre Aluminiu si aliaje din aluminiu
Proprietatile fizice si caracteristicile mecanice ale diferitelor sorturi de aluminiu sunt influentate de prezenta impuritatilor. Cele mai frecvente impuritati din aluminiu sunt fierul si siliciul, elemente care se pot gasi pana la 0,5-0,6% fiecare.

Fierul este practic insolubil in aluminiu, formand cu acesta eutecticul Al-Al3Fe care contine doar 7% Al3Fe (1,7%Fe). Ca urmare aluminiul impurificat cu fier prezinta un aspect microscopic format din cristale poliedrice de aluminiu si precipitate aciculare de Al3Fe. Eutecticul din sistemul Al-Si se formeaza la 11,7% Si Si este alcatuit din solutie solida α si siliciu.

Daca in acelasi timp sunt prezente simultan fierul si siliciul, se formeaza doua faze noi: faza α(Fe3SiAl3) si faza β (FeSiAl5), care nu exista in aliaje binare. Acesti compusi, situati in mod obisnuit la limitele cristalelor de aluminiu micsoreaza mult plasticitatea acestuia.

Aluminiul face parte din grupa IIIA a sistemului periodic al elementelor, are un singur izotop stabil 27Al si cinci izotopi radioactivi (24Al,25Al,26Al,28Al) cu perioadele de injumatatire cuprinse intre 2,10 s si 94 s.

Aluminiul se caracterizeaza prin plasticitate foarte mare, rezistenta mecanica mica, conductibilitate electrica si termica ridicata si rezistenta mare la coroziune in aer, apa si acizi organici.
Principalele proprietati ale aluminiului care influenteaza defavorabil sudabilitatea sunt:

-conductibilitatea termica ridicata; deci si temperatura de topire a aluminiului este redusa (6500C) totusii, datorita conductibilitatii de calbura si preancalzirea intregii piese la temperaturii ridicate;
-coeficientul mare de dilatare al aluminiului care determina probucerea de tensiunii permanente si deformatii mari;

-la incalzire, aluminiul nu-si schimba culoarea din care cauza la sudare nu se poate aprecia vizual gradul de incalzire; difilcultatea se mareste, deoarece aluminiul se topeste in mod brusc;
-fragilitatea aluminiului la temperaturi inalte; deformarea si fisurarea peretilor se preantampina prin fixarea piesei pe suporturi cat mai exact;

-iin stare lichida, aluminiul absoarbe cu avilitate oxigenul, reduce rezistenta imbinarii;
-oxidul de aluminiu avand punctul de topire ridicat (20500C) formeaza o pojghita solida care impiedica sudarea; indepartarea oxidului se poate realiza pe cale chimica prin utilizarea unor fluxurii carea formeaza cu oxidul o zgura usor fluzibila si care protejeaza metalul topit.

Utilizari
Folosirea aluminiului ca material pentru constructii mecanice si metalice este limitata din cauza proprietatilor de rezistenta scazute. Totusi, o serie dintre proprietatile aluminiului fac ca acest metal sa fie deosebit de apreciat pentru o serie de aplicatii.

Astfel, plasticitatea mare a aluminiului permite ca din el sa se obtina prin deformare plastica produse foarte subtiri ca foliile utilizate pentru ambalaje in industria alimentara; conductibilitatea electrica mare, 65% din cea a cuprului determina ca aluminiul sa fie mult utilizat ca material pentru conductorii electrici; rezistenta mare la coroziune permite folosirea aluminiului in industria chimica si alimentara. Aluminiul este utilizat pe scara larga ca baza pentru o serie importanta de aliaje.

Aliajele Al-Mg ce contin mai mult de 1,4% Mg au in alcatuire structurala solutie solida α si compusul Al8Mg5. Aliajele deformabile contin pana la 7% Mg; dintre acestea, cele ce contin pana la 5% Mg nu se durifica prin tratament termic, iar cele ce contin peste 5% Mg pot fi durificate prin tratament termic insa efectul durificarii este foarte mic.

Avand in vedere faptul ca aliajele din acest sistem contin o serie de impuritati, structura lor este alcatuita din solutie solida, compusul Al8Mg5 si alte faze intermediare, care se dispun de obicei la limitele grauntilor de solutie solida.

Aliajele Al-Mg au o rezistenta mecanica ridicata asociata cu o buna plasticitate, ele putandu-se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistenta la coroziune ridicata si o buna sudabilitate. Proprietatile mecanice si caracteristicile tehnologice ale aliajelor Al-Mg pot fi modificate prin alierea, cu diferite elemente ca: Ti, B, Mn, Cr, Cu, Fe, Zr, Be, Li.

Titanul si borul actioneaza asupra marimii de graunte finisand granulatia, manganul si cromul maresc rezistenta mecanica si rezistenta la coroziune, siliciul mareste fluiditatea, cuprul impiedica susceptibilitatea la coroziune pitting, fierul si zirconiul maresc temperatura de recristalizare, beriliu si litiu reduc gradul de oxidare al magneziului la elaborare.

Aliajele Al-Mg avand rezistenta mecanica ridicata in comparatie cu aluminiul au o larga utilizare in constructii metalice, in industria constructoare de masini, in transporturi, in aviatie si in industria de armament.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles