Constructia suruburilor de fixare

Trimis la data: 2010-09-14 Materia: Mecanica Nivel: Facultate Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 151
Autor: Ardelean Paul Dimensiune: 3982kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui laborator: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Laborator despre Constructia suruburilor de fixare
Suruburile de fixare sunt cele mai utilizate organe de asamblare fiind realizate intr-o mare diversitate de forme si dimensiuni. Profilul si dimensiunile limita ale filetelor metrice ISO utilizate in Romania sunt prezentate in STAS 6564 si 8164. Formele suruburilor de fixare depind de forma capului, forma tijei si forma capului tijei. Din punct de vedere al preciziei de executie, suruburile se executa in trei grade (clase) de executie: gradul A (executie precisa), gradul B (executie semiprecisa) si gradul C (executie grosolana). Forma capului surubului, forma tijelor suruburilor si a varfurilor acestora depinde de destinatia surubului, principalele forme fiind prezentate in fig. 2.11 si 2.12. Se prezinta, in continuare, particularitatile suruburilor executate de firmele specializate.
Referate similare: Nu exista laboratoare similare

Laborator despre Constructia suruburilor de fixare
Suruburile cu cap hexagonal (fig. 2.11, a...h) sunt cel mai frecvent utilizate deoarece necesita cel mai redus spatiu pentru manevrare cu cheia fixa, la montare sau demontare.

Suprafata de asezare (scaunul de reazem), prevazuta sub capul surubului (v.fig.2.11, a, d, e), este o suprafata tehnologica, dar reduce si concentratorul de tensiuni reprezentat de trecerea de diametru de la tija surubului la capul acestuia; la unele constructii (fig. 2.11, b, c) nu se prevede scaunul de reazem. Tijele acestor suruburi pot fi filetate pe o anumita lungime (fig.2.11,a, b, c, f, g, h), filetate pana sub cap (fig. 2.11, d) sau pe toata lungimea (fig. 2.11, e).

In cazul in care tija nefiletata a surubului are diametrul mai mic decat al tijei filetate (fig. 2.11, c), se reduce concentratorul de tensiuni reprezentat de iesirea filetului, iar tija surubului devine mai elastica, deci surubul rezista mai bine la solicitari dinamice.

•Suruburile de pasuire (fig. 2.11, f) au tija nefiletata mai mare decat tija filetata, aceste suruburi fiind utilizate mai ales la transmiterea de sarcini transversale. Crestaturile executate pe suprafata frontala exetrioara a capului surubului (fig. 2.11, g) permite o deformare a capului surubului si realizarea unei autoblocari a acestuia. Suruburile cu guler (fig. 2.11, h) sunt utilizate la asamblarea pieselor executate din materiale moi (aluminiu, bronz, alama etc.) deoarece suprafata mai mare de sprijin micsoreaza presiunea si, implicit, deformatia pieselor asamblate.

•Suruburile cu cap patrat (fig. 2.12) asigura o suprafata de contact cu cheia mai mare decat suruburile cu cap hexagonal fiind utilizate la montari si demontari repetate asigurand o durabilitate ridicata. Pot fi cu tija filetata pe o anumita lungime (fig. 2.12, a), pe toata lungimea, cu cep cilindric (fig. 2.12, b), cu cap patrat mic si filetat pe toata lungimea (fig. 2.12, c) sau cu cap patrat si guler, filetat pe o anumita lungime (fig. 2.12, d).

•Suruburile cu cap triunghiular (fig.2.12, e) se utilizeaza in cazul unor spatii reduse sau greu accesibile sau cand se doreste limitarea celor care au acces la asamblare.

•Suruburile cu cap ciocan si gat patrat (fig. 2.12, f) se folosesc, de regula, la strangerea pieselor pe mesele masinilor unelte, in vederea prelucrarii.

•Suruburile cu cap bombat (semirotund) se utilizeaza atat pentru asamblari metalice cat si pentru lemn. Pentru a evita rotirea surubului la montarea piulitei, suruburile sunt prevazute cu portiuni profilate patrat (fig. 2.12, g) sau cu nas (fig. 2.12, h).

•Suruburile cu cap cilindric si locas hexagonal (fig. 2.13, a) se utilizeaza la dispozitive introducandu-se in locasuri executate in piesa; locasul hexagonal interior se foloseste pentru montarea sau demontarea surubului cu ajutorul unor chei hexagonale sub forma de L.

•Suruburile cu cap cilindric (fig.2.13, b), cu cap bombat (fig.2.13, c), cu cap inecat (fig.2.13, d) sau cu cap semiinecat (fig.2.13, e) sunt cu locasuri pentru surubelnita normala sau in cruce (fig. 2.13, f) si sunt utilizate pentru forte de strangere mici si un aspect placut al asamblarii;

•Suruburile pentru tabla se executa cu pas mare si adancime relativ mare a spirei si se utilizeaza la asamblarea tablelor de grosimi mici, in industria de autovehicule. Se executa cu cap hexagonal (fig. 2.14, a), cu cap cilindric, cap inecat si cu cap semiinecat (fig. 2.14, b), intre diametrele 2,2 mm si 8 mm si se simbolizeaza prin STd.

•Suruburile pentru lemn au filetul ascutit, cu pas mare, pentru a prinde intre spire cat mai mult lemn asigurand-se rezistenta asamblarii. Se executa cu cap hexagonal, cilindric bombat cu locas cruciform (fig. 2.14, c), cu cap inecat crestat (fig.2.14, d), cu cap semiinecat sau cu cap patrat (fig. 2.14, e).

•Suruburile autofiletante pentru metal au tija prevazuta cu santuri pentru evacuarea aschiilor rezultate in urma insurubarii. Aceste suruburi se executa din oteluri de cementare sau oteluri calite care dau o rezistenta mare muchiilor taietoare ale surubului. Constructiv, aceste suruburi pot fi cu cap hexagonal (fig. 2.14, f), cilindric bombat, inecat sau semiinecat, cu locasuri pentru surubelnita normala sau locas cruciform.

•Suruburile pentru fundatii sunt prevazute cu un capat profilat - pentru montarea in fundatie - si cu celalalt capat cu filet, pentru fixare cu piulita (fig. 2.15); se utilizeaza la montarea pe fundatie a constructiilor care sustin diversele ansamble (reductoare de turatie, motoare electrice etc.) sau subansamble.

•Suruburile speciale sunt destinate unor situatii concrete si cuprind: suruburile cu ochi (fig. 2.16, a), utilizate la dispozitive; inelele surub de ridicare (fig. 2.16, b), montate pe ansamble si subansamble pentru ridicarea si manevrarea acestora; suruburile cu cap striat (fig. 2.16, c), utilizate la strangerea cu mana, cand este necesara o forta de strangere redusa.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles