Albert Einstein

Trimis la data: 2007-04-17 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Einstein a devenit un simbol al ştiinţei moderne, o figură care a răsturnat toate tiparele definiţiei americane a eroului. Einstein a fost primul superstar intelectual şi şi-a câştigat popularitatea în singurul fel pe care îl puteau accepta americanii – printr-o inteligenţă intuitivă, neacademică, aplicând descoperirile minţii sale geniale la lucruri pragmatice, precum rachetele şi bomba atomică.

Pe Einstein l-a ajutat enorm faptul că nu era asociat cu nici o instituţie de învăţământ universitar cu renume şi că statutul său nu depindea de o creditare oficială – lucruri faţă de care americanii au o atitudine duală: insistă asupra lor şi, pe de altă parte, nu au încredere în ele. Dimpotrivă, Einstein a fost savantul care a câştigat simpatia mulţimilor, a oamenilor obişnuiţi cu toate că vorbea limba obscură, oraculară a matematicilor.

Părea venit de pe altă planetă, plutind desupra aspectelor vieţii obişnuite, în modul care li se pare atât de fascinant oamenilor obişnuiţi: un visător, un savant cu capul în nori.

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1869 la Ulm, un oraş modest din Germania, într-o familie de everi. Tatăl său, Hermann Einstein, era electrician şi avea veleităţi de inventator. Mama sa, Pauline Koch, avea o fire serioasă şi înclinaţii muzicale, interpretând foarte bine la pian sonatele lui Beethoven – de la ea va moşteni Albert Einstein pasiunea pentru muzica clasică.

Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia împreună cu familia, a avut o influenţă foarte mare asupra copilului, mai ales în ceea ce priveşte ştiinţele exacte. Unchiul săi I-a revelat lui Einstein latura pasionantă a matematicii: ,,Este o ştiinţă amuzantă. Când alergăm după un animal şi nu putem să-l prindem, îl denumim pentru moment cu x şi continuăm să-l urmărim până când îl vârâm în sac.”

Când micul Albert avea 5 ani, tatăl său I-a arătat o busolă de buzunar – un obiect care l-a fascinat realmente. Proprietatea misterioasă a acului busolei de a reveni la aceeaşi poziţie, indiferent de orientarea cadrului, l-a impresionat pe copil. Un an mai târziu, părinţii I-au luat un profesor de vioară, dar muzica l-a lăsat aproape indiferent pe copil până în ziua când a descoperit sonatele lui Mozart. Din acest moment, cântatul la vioară a devenit una dintre pasiunile viitorului savant. Copilul Albert Einstein era timid şi singuratic şi îi plăcea să se joace singur în parc şi în pădure.

Elev la şcoala primară a parohiei din care făcea parte familia lui, Einstein îşi întrecea cu mult colegii de clasă la matematici, dar avea rezultate proaste la celelalte materii.

Einstein începuse să vorbească târziu, spre exasperarea familiei sale, şi până la 9 ani a avut dificultăţi de exprimare. Acest lucru, precum şi faptul că era un şcolar meditativ şi retras, îl făcea să pară în ochii profesorilor săi un elev mediocru, un copil nu prea înzestrat intelectual.

La 10 ani, Einstein a intrat la gimnaziul Luitpold din Munchen. La sfârşitul secolului al XIX-lea, sistemul de învăţământ din gimnazii era foarte rigid, elevii primind o educaţie care aducea cu disciplina militară. Mai târziu, Einstein avea să mărturisească faptul că, în şcoala generală, profesorii săi I păreau a fi nişte şerpi, iar mai târziu cei din gimnaziu se purtau precum nişte locotenenţi.

Colegiul a fost o experienţă dureroasă pentru Einstein. Era dezgustat de felul cum se predau în şcoală strategiile militare. Profesorii lui Einstein erau nemulţumiţi de el şi îi spuneau că nu o să se aleagă nimic de el niciodată.

La 12 ani, tânărul Einstein a primit o cărticică despre geometria euclidiană. Mai târziu, mărturiseşte: ,,O asemenea claritate şi siguranţă au exercitat o atracţie indescriptibilă asupra mea”.

La colegiul Luitpold, care mai târziu va purta numele lui, Einstein l-a întâlnit pe Max Talmud, student la medicină care îl va îndemna să citească lucrările de vulgarizare ştiinţifică ale lui Bernstein, cartea ,,Forţă şi materie” a lui Buchner şi ,,Critica raţiunii pure” a lui Kant. Între Talmud şi adolescentul Einstein se leagă o prietenie strânsă bazată pe interesul lor comun pentru ştiinţă şi filosofie. În anul 1890, Einstein a cunoscut o fază religioasă foarte intensă, care a durat aproape un an. În următorii cinci ani, Einstein a aprofundat studiul matematicilor superioare, în special calculul diferenţial şi integral.

Dar această perioadă a luat sfârşit, pentru că mica întreprindere de dezvoltare a invenţiilor electrice pe care o deschisese tatăl său cunoştea eşec după eşec. Părinţii l-au sfătuit să lase deoparte ,,prostiile filosofice” şi să se întoarcă la ,,viaţa reală” pentru a-şi câştiga existenţa. Dar tânărul nu se vedea practicând meseria tatălui său şi nici acceptând o carieră de funcţionar într-un birou. Singura sa dorinţă era de a descoperi câteva dintre misterioasele legi ele lumii fizice.

Einstein a încercat să intre la ETH, Institutul Federal de Tehnologie Elveţiană, dar a picat examenul de admitere; pe tot parcursul studiilor sale fusese un elev supradotat la matematici, dar lipsit de orice înclinaţie spre disciplinele biologiei şi ale ştiinţelor umane. Totuşi directorul Politehnicii, frapat de cunoştinţele de fizică şi matematică ale lui Eistein, l-a îndemnat să obţină diploma de absolvire a studiilor dintr-o şcoală elveţiană: şcoala cantonală din orăşelul Aarau.

În 1896, Einstein obţine un certificat care atesta faptul că nu este cetăţean german. Va rămâne apatrid în următorii cinci ani. După ce a obţinut diploma la şcoala din Aarau, Einstein a reuşit să intre, fără examen, la ETH. Pe 29 septembrie s-a mutat la Zurich. Printre colegii săi de studenţie se aflau marcel Grossmann, cu care Einstein va lega o prietenie durabilă, şi Mileva Maric, o studentă de origine sârbă care va deveni prima soţie a lui Einstein.

În 1899, Eisntein cere în mod oficial cetăţenia eleveţiană. Un an mai târziu, obţine diploma ETH şi încearcă să obţină un post de asistent acolo, dar fără nici un rezultat. Este anul în care trimite primul său articol la presigioasa revistă ştiinţifică Annalen der Phyisk.

Încercând în zadar să obţină un post conform specialităţii sale, Eintein trebuia să se mulţumească cu un post obscur de agent într-un birou de brevetare a invenţiilor din Berna, sarcina sa fiind să facă o primă examinare a invenţiilor care se prezentau biroului.

Stabilit la Berna, Einstein se căsătoreşte cu Mileva Maric, prietena sa din studenţie, în ciuda împotrivirii familiei sale. Cu câţiva ani mai mare decât Einstein, Mileva era o femeie cu ideii foarte progresiste, precum majoritatea studenţilor sârbi. Mileva şi Albert au avut doi fii, dintre celui mare I s-a dar numele tatălui său.

În 1905 Einstein acea 26 de ani. La această vârstă şi-a publicat prima dată rezultatul cercetărilor sale de până atunci. A fost un eveniment care li s-a părut fizicienilor universitari de neînţeles: un obscur funcţionar la un birou de brevete, la numai 26 de ani, făcea dovada unei minţi geniale. I s-a propus să predea la Universitatea din Zurich în 1909 ca profesor ,,extraordinare”.

La începutul secolului XX, ştiinţa fizicii traversa o criză profundă. Cele două teorii care premiteau explicarea fenomenelor fizice păreau incompatibile. Mecanica, ştiinţa mişcării, are drept fundament principiul relativităţii, enunţat de Galileo Galilei: nimic nu este absolut imobil, totul depinde de punctul de referinţă. Dar teoria electromagnetismului elaborată de Maxwell în anii 1850, confirmată de rezultatele experimentale, descrie lumina ca pe o undă propagându-se în eter.

Dar eterun nu şi-a putut afla nici o descriere fizică, singura ceritudine fiind aceeea că este de o imobilitate absolută, ceea ce vine în contradicţie cu pricipiul relativităţii. O altă contradicţie devenise un adevărat coşmar pentru fizicieni: materia este alcătuită din atomi, deci este discontinuă. Dar un filament încălzit emite lumină, care, după Maxwell, era un fenomen continuu. Cum ar putea ceva discontinuu să producă un fenomen continuu ? Nici unul dintre fizicienii acelei vremi nu putuse afla răspunsul acestei dileme, iar ştiinţa fizicii, la data la care Einstein şi-a publicat descoperirile, era într-un impas ce părea fără ieşire.

Einstein a publicat în Annalen der Physik două articole care s-au dovedit a fi revoluţionare. Primul apărut în 1905, descria transformarea energiei unui corp încălzit în energie luminoasă. Acestă trasformare nu era posibilă decât considerând lumina ca fiind formată din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumină (fotoni). Lumina, afirmă Einstein, nu este nici continuă, nici discontinuă, ci amândouă în acelaşi timp. Fără să ştie încă exact cum este posibil ca lumina să aibă în acelaşi timp două proprietăţi opuse, Einstein intuise un adevăr fundamental al fizicii, pe care cercetările ulterioare îl vor confirma. Al doilea articol ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles