Alexandru Ioan Cuza

Trimis la data: 2002-06-16 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 12493
Autor: Catalin Pavelescu Dimensiune: 30kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cele mai spectaculoase transformări sunt cele din plan politic şi instituţional, care se concretizează în reforme legislative şi administrative, în formarea unor structuri politice moderne, structuri democratice şi constituţionale asemănătoare cu cele din statele dezvoltate europene. Unirea Principatelor a fost precedată de o amplă dezbatere politică şi culturală, ce s-a finalizat cu hotărârile celor două “Divanuri ad-hoc” din toamna anului 1857.

Seria shimbarilor politice si economice

O caracterizare globala a epocii trebuie sa mentioneze faptul ca, dupa
revolutia pasoptista, societatea româneasca parcurge o perioada de
tranzitie accelerata de la vechiul regim la unul de factura moderna,
democratica, tranzitie ce are drept puncte nodale formarea statului
român unitar, modernizarea structurilor politice si dobândirea
independentei de stat. În acelasi timp, este o perioada de schimbari
structurale în organismul societatii românesti si, totodata, de
racordare a României la spatiul civilizatiei occidentale. Ritmul
accelerat în care se deruleaza la noi episoadele modernizarii
genereaza însa si o serie de contradictii si dificultati specifice.

* Epoca lui Cuza

Cele mai spectaculoase transformari sunt cele din plan politic si
institutional, care se concretizeaza în reforme legislative si
administrative, în formarea unor structuri politice moderne, structuri
democratice si constitutionale asemanatoare cu cele din statele
dezvoltate europene. Unirea Principatelor a fost precedata de o ampla
dezbatere politica si culturala, ce s-a finalizat cu hotarârile celor
doua "Divanuri ad-hoc" din toamna anului 1857.

Aceste Divanuri ad-hoc, la care au participat pentru prima data si
reprezentanti ai taranimii, si-au desfasurat lucrarile la Iasi si
Bucuresti în toamna anului 1857, fiind dominate de exponentii miscarii
unioniste. Ele au hotarât Unirea Principatelor într-un singur stat,
sub numele de România, cu un principe dintr-o familie domnitoare
straina, precum si introducerea unui regim constitutional si
parlamentar. Totodata, ele au prevazut inviolabilitatea domnitorului,
responsabilitatea guvernului în fata Adunarii Reprezentative, care era
conceputa dupa modelul unei Adunari Obstesti, cu larga reprezentare,
pentru a exprima interesele tuturor categoriilor sociale.

Hotarârile celor doua Divanuri ad-hoc - ce aveau caracterul de adunari
constituante, întrucât erau alcatuite din reprezentanti alesi ai
poporului - au fost apoi dezbatute de o comisie a puterilor garante si
pe baza lor s-a semnat Conventia de la Paris, în 7/19 august 1858,
care reprezinta de fapt noul cadru constitutional pentru reorganizarea
Principatelor, pe baza caruia s-a înfaptuit si Unirea lor în 1859.
Conventia de la Paris nu prevedea o unire efectiva a Principatelor. Ea
stipula ca fiecare Principat va avea câte un Domn, un Guvern si o
Adunare Electiva separate. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan
Cuza, la 5 si, respectiv, 24 ianuarie 1859, de catre Adunarile
elective de la Iasi si Bucuresti, poporul român a realizat astfel, în
fapt, Unirea Principatelor Române, consacrând astfel formarea statului
român modern unitar.

Conventia de la Paris, desi nu admitea unirea organica a celor doua
state, prevedea atât reforme sociale, precum desfiintarea
privilegiilor de clasa, cât si introducerea unui sistem politic
modern, cu separarea puterilor în stat si alegerea unei adunari
reprezentative prin intermediul unui scrutin cenzitar. Puterea
legislativa urma sa fie exercitata de Domn împreuna cu Adunarea
Electiva si Comisia Centrala de la Focsani (comuna pentru cele doua
Principate). Puterea executiva era exercitata de Domn, împreuna cu
Guvernul. Puterea judecatoreasca era încredintata tribunalelor.
Proiectele legilor de interes comun, elaborate de Comisia Centrala,
erau dezbatute de Adunarile Elective si, daca erau aprobate, erau
promulgate de Domn. Legile de interes special pentru fiecare Principat
erau pregatite de Domn si supuse spre aprobare Adunarilor.

Structurile politice ale statului unitar român au fost reorganizate
astfel conform principiilor democratice moderne. Puterea legislativa,
cea executiva si cea judecatoreasca erau separate, iar sistemul
parlamentar era unicameral. Procedurile erau cele moderne, specifice
regimului parlamentar. Initiativa legislativa apartinea puterii
executive. Domnul putea convoca Adunarea Electiva si în sesiuni
extraordinare sau putea sa o dizolve.

Înfaptuirea unei uniri politico-administrative efective necesita
formarea unui singur guvern si a unui singur Parlament. Dupa
îndelungate negocieri cu puterile garante, A.I.Cuza a obtinut, la
sfârsitul anului 1861, consimtamântul acestora si al Turciei de a
forma un singur guvern national si de a contopi cele doua Adunari
Elective într-o singura Adunare Legiuitoare. Într-o proclamatie catre
tara, din 11 decembrie 1861, Cuza afirma ca "Unirea este îndeplinita"
si toate fortele natiunii sunt cuprinse într-o "singura Românie". Cele
doua Adunari elective s-au unificat, la 24 ianuarie 1862, într-o
singura adunare, cu sediul la Bucuresti, care devenea astfel capitala
statului român unitar. La 24 ianuarie 1862, Domnitorul Alexandru Ioan
Cuza a prezentat un amplu program de reforme în fata primului
Parlament al României, cu denumirea de "Adunarea Legislativa a
României".

Datorita votului cenzitar restrictiv, prevazut în Conventia de la
Paris, forul legislativ era dominat de exponentii marii proprietati
funciare, care se opuneau cu tenacitate reformelor democratice si
liberale preconizate de Domnitor, adept al unui liberalism moderat, si
de oamenii politici care îl sprijineau. Opozitia consevatoare se
manifesta îndeosebi fata de proiectul de reforma electorala, care
prevedea reducerea censului si largirea cadrului electoral în chip
semnificativ, si fata de proiectul reformei agrare, amândoua menite sa
elibereze taranimea de servitutile feudale si sa permita participarea
la viata politica si a altor categorii sociale.

Aceasta este ratiunea pentru care, dupa repetate tentative de a
promova legea agrara, la 2 mai 1864 Cuza dizolva forul legislativ si
reuseste sa obtina, prin plebiscit, acordul populatiei pentru faimoasa
lege agrara, pentru o noua lege electorala, mai permisiva, si pentru
documentul numit Statut dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19
august 1858, prin care se introduce sistemul parlamentar bicameral în
România, odata cu înfiintarea Senatului. Desi "Statutul" lui Cuza
preciza, înca din preambulul sau, ca "legea fundamentala a României"
este si ramâne Conventia de la Paris, totusi, prevederile sale
concrete si chiar folosirea denumirii oficiale de "România" sunt
semnificative pentru intentia domnitorului de a consacra autonomia
completa a statului român fata de Poarta Otomana si fata de puterile
garante. Pe baza acestui document, apreciat ca fiind prima Constitutie
a României, acceptata si de puterile garante, domnitorul Cuza a
obtinut o recunoastere internationala a deplinei autonomii a tarii în
treburile sale interne si a initiat o modernizare profunda a
sistemului legislativ si institutional.

În perioada 1864-1866, domnitorul Unirii a înfaptuit marile reforme
politice si economice, a modernizat legislatia, pe toate planurile,
urmarind consolidarea sistemului institutional si reorganizarea
administrativa a tarii, înzestrarea tarii cu norme juridice si
institutii democratice, similare statelor europene dezvoltate. Astfel,
au fost adoptate Legea instructiunii publice, Codul penal si Codul de
procedura penala, Codul civil si Codul de procedura civila, Legea
pentru organizarea judecatoreasca, Legea pentru organizarea puterii
armate, Legea pentru instituirea consiliului permanent al
instructiunii publice, numeroase alte legi, decrete-legi si
reglementari ce priveau organizarea garzii civile, introducerea
sistemului metric de masuri si greutati, înfiintarea Camerelor de
Comert, a Casei de Depuneri si Consemnatiuni, proclamarea autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Române, exproprierea pentru cauza de utilitate
publica si multe altele. Reconstituind semnificatia epocii, Eminescu
va spune ca în perioada lui Cuza s-a plamadit "întregul aparat al unei
depline suveranitati interne si externe" a statului român, realizând
astfel baza nationala a dezvoltarii capitaliste.

* Viata politica între 1866-1918.

Dupa abdicarea domnitorului A.I. Cuza, la 11 februarie 1866, si
aducerea pe tron a Principelui Carol I, s-a elaborat o noua
Constitutie, adoptata la 1 iulie 1866. Noua lege fundamentala era
întemeiata pe principii democratice si liberale, în consonanta cu
tendintele progresiste si curentele de idei dominante în epoca, fiind
inspirata în multe privinte de Constitutia belgiana din 1831,
considerata ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles