Alexandru Ioan Cuza - istoria politica

Trimis la data: 2006-09-13 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Nae Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În istoria politica a Moldovei numele de Cuza este pomenit înca din trecutele veacuri. Neam de boieri mijlocii, cum erau socotiti Cuzestii, câtiva din rândurile lor s-au ridicat totusi la înalte ranguri pe treptele cinurilor boieresti. Unii avura însa parte de un sfârsit tragic. Astfel, un stramos al lui Alexandru Ioan Cuza, pe nume Dumitrascu, ajunse comis si apoi clucer, iar mai în urma, dupa ani lungi de pribegie, vel-spatar. Banuindu-l însa de uneltiri, în ianuarie 1717, Mihai Racovita puse sa fie spânzurat de furca scrânciobului, în fata curtii domnesti din Iasi.

Despre aceasta naprasnica întâmplare zice cu mâhnire Neculce: “Atunci Mihai Voda, mâniindu-se, în graba au spânzurat pe Cuza Spatarul, nepricestuit, încaltat, îmbracat, dându-i vina ca a scris el la feciorii lui… ca sa vie sa prinda pe Mihai Voda din Iasi ce nu (se) stie întru adevar au ba, numai în pizma l-au omorât ca aice (a) fost napaste, ca n-a scris”.

În acelasi veac, Ionita Cuza, nepotul celui spânzurat, urca si el pe treptele boieriei, ajungând, de asemenea, spatar. Erau însa vremuri de neagra urgie. În biata tara a Moldovei, turcii savârseau revoltatoare samavolnicii. Însusi domnul se jelui la Poarta împotriva “neorânduielilor” comise de armatele otomane, aratând printre altele ca locuitorii nu gasesc scapare decât parasind tara. Si atunci de la cine ar mai fi putut scoate el birurile platite turcilor si pe deasupra îndestularea proprie.

Nu era însa Constantin Moruzi omul care sa îndrazneasca sa-si supere cu ceva stapânii; soarta predecesorului sau, Grigore Ghica, ucis miseleste, nu de mult, din ordinul Portii, îi era vie în amintire. Asa ca, temator sa nu-si piarda scaunul, când mai multi boieri, loviti în propriile lor interese, protestara pentru faradelegile cotropitorilor, Moruzi îi puse la popreala; mai mult, în august 1778, porunci ca Ionita Cuza si Manole Bogdan, ce se facusera ecoul nemultumirilor, sa fie descapatânati, iar capetele sa le fie înfipte în poarta curtii domnesti, “ca sa ia învatatura întreg norodul”.

Trecusera doar sase decenii de când bunicul sau atârnase în streang, pentru aceleasi pricini “de amestec prea aprins în treburile tarii”, iar acum Ionita Cuza îi împartasea soarta tragica. Asadar, în cuprinsul aceluiasi veac si în aceasi cetate a Iasului, doi dintre stramosii lui Alexandru Ioan Cuza aveau un sfârsit naprasnic, unul în spânzuratoare, iar altul scurtat cu un cap de iataganul gâdelui domnesc!

În cei sapte ani de domnie, si mai ales în cei tot atâtia petrecuti în exil, departe de tara, Alexandru Ioan Cuza, ajuns postelnic, va fi tatal viitorului domn al Principatelor Unite; despagubind în bani pe ceilalti frati, pentru a ramâne singurul stapân al mosiei Barbosi, din tinutul Falciu, Ioan Cuza se casatori cu Sultana Cozadinii, venita de curând în tara de la Constantinopol, unde se nascuse (se tragea dintr-o familie genoveza).

În afara de Alexandru, mai avura un fiu, Dumitru, care muri însa de tânar, cazând de pe cal chiar în fata casei parintesti, precum si o fiica, numita tot Sultana.În câteva rânduri, tatal viitorului domnitor a fost ispravnic la Falciu si la Galati; avea în orasul de pe Dunare mai multe proprietati, pe care fiul le va mosteni.

Deputat de doua ori în Obsteasca Adunare a Moldovei, era se pare un om energic, pentru ca, în 1834, ivindu-se ciuma pe o corabie din portul dunarean, el, ispravnic fiind, lua severe masuri de stingere a molimei, primind pentru asta o multumire publica din partea Adunarii.

Nascut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza si-a petrecut o parte din copilarie pe mosi tatalui sau, la Barbosi. A crescut astfel aproape de tarani si printre ei. Poate ca si aceasta explica, în parte, dragostea sa pentru oamenii satelor.

Trimis la Iasi, în pensionul deschis nu de mult la marginea orasului de francezul Victor Cuenim (unul dintre ofiterii ramasi pe aici din armata condusa de Napoleon în dezastruoasa campanie împotriva Rusiei), îi avu colegi de învatatura, printre altii, pe Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, care, îi vor deveni, mai târziu, în epoca Unirii si a înfaptuirii statului national român, sfetnici apropiati si colaboratori directi. Matei Milo, viitorul mare actor, i-a fost, de asemenea, coleg.

În vara lui 1834, prin august, tânarul Alexandru Cuza pleaca la Paris sa-si completeze învatatura. Împreuna cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi vârsta, printrre care varul sau Nicolae Docan si Vasile Alecsandri.

Alexandru Ioan Cuza îsi trecu în decembrie 1835 examenul de bacalaureat în litere. Ca si Vasile Alecsandri, vru apoi sa învete medicina, înscriindu-se la facultatea respectiva, dar parasi repede gândul acesta, “neputând suferi disectiile” si trecu la drept.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles