Algele si procesul de eutrofizare

Trimis la data: 2007-02-11 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 6
Autor: Lavinia Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Algele si procesul de eutrofizare
Pretutindeni, lumea plantelor cunoaste o exuberanta dezvoltare atunci cand se gaseste sub lumina calda a soarelui, in prezenta apei si a substantelor minerale; lumea aceasta este extrem de diversa si cuprinde alcatuiri dintre cele mai neobisnuite, intr-un univers pe care-l credeam candva cunoscut in amanuntime si cu care ne intalnim la tot pasul. Algele formeaza, in imensitatea regnului vegetal, un grup aparte, cu numeroase specii, cele mai multe microscopice si unicelulare, fiind in majoritate invizibile pentru ochiul trecatorului, aceste plante raman adesea necunoscute si ignorate; doar zilele de vacanta petrecute pe litoralul marii ni le scot din adancurile apei, odata cu valurile, parca anume spre a fi vazute, si ne lasa sa le privim pe nisipul unde isi gasesc naufragiul si pieirea.

Referat despre Algele si procesul de eutrofizare
Algele fac parte din grupul plantelor inferioare (Thallophyta) si, se intelge, nu au flori si nici seminte. Dimensiunile lor sunt foarte variate, mergand de la lungimi de ordinul micronilor pana la taluri de zeci de metri. Coloritul sub care se prezinta este extrem de bogat si extreme de divers in nuante. Sunt alge portocalii si alge violete, rosii si albastre, verzi si brune sau incarcate de calcar si astfel stralucitor de albe; pot fi imbracate in carcase de siliciu (ca diatomeele), de carbonati (ca peridineele), in teci de mucilagii, in gelatine compacte sau dimpotriva, pot fi lipsite de cea mai stricta protectie, adica de membrane celulara.

Culorile pe care le etaleaza lumea algelor si care devin schimbatoare, urmand jocul luminilor care poposesc la suprafata lor, se datoreaza unui numeros set de pigmenti, printre care cei mai cunoscuti sunt ficobilinele, clorofilele, xantofilele si carotenoizii. Majoritatea algelor traiesc in apele Terrei si au o importanta imensa pentru intreaga umanitate si, in general, pentru biosfera. Asa se explica interesul care li se acorda din ce in ce mai mullt, odata cu dezvoltarea stiintelor biologice si odata cu cunoasterea potentialului lor de a fabrica in cantitati enorme, substante organice. Datorita mai ales acestor plante, oceanul este o gigantica uzina chimica de produs alimente si oxigen.

Prin marile cantitati de proteine pe care le produc si prin rolul trofic pe care-l joaca in apele globului dar si datorita unor multiple intrebuintari in industrie, in agricultura, in farmacie si chiar in hrana oamenilor, lumea colorata a algelor s-a impus ca un obiect de studiu, speranta de a o face sa devina unul din cei mai importanti producatori de proteine ai umanitatii fiind deosebit de mare.
Diversitatea imensa a algelor s-a prins in 10 increngaturi, pe care le prezentam pentru a face progrese in cunoasterea caracterelor acestui grup de plante.

Sunt alge verzi (Chlorophyta) cele care au cromatoforul verde si materie de rezerva amidonul; algele rosii (Rhodophyta) cuprind pigmenti predominanti rosii si strang in celula lor amidon Floridian; algele brune (Phaeophyta), totdeauna pluricelulare si marine, au plaste brune si materia de rezerva reprezentata de laminarina, un zahar characteristic; diatomeele (Baccilariophyta) sunt alge imbracate in valve silicioase, care acumuleaza grasimi in citoplasma lor; peridineele (Dinophyta), alge cu carcasa de celuloza, bune inotataoare, strabatute pe suprafata lor de 2 santuri, unul ecuatorial si celalalt longitudinal; alge verzi, flagelate, cu material de rezerva paramilor (Euglenophyta); alge aurii (Chrysophyta), cu plaste aurii si produs de rezerva grasimea si leucozina; alge cu flageli inserati lateral, cu cromatofori verzi-maslinii sau maro-roscat, fara reproducere sexuata (Cryptophyta); alge cu flageli inegali, cromatofor galben-verzui acumulamd in celula ulei ca produs de asimilatie (Xanthopyta); alge cu pigmenti predominanti albastri, fara nucleu (Cyanophyta).

Daca urmarim alcatuirea unei alge verzi (referindu-ne adesea si la structura celorlalte grupe de alge), observam ca ea are 3 parti distincte si anume, membrana, citoplasma si nucleul. Membrana este de natura celulozo-pectica si are ca unitate fundamentala de structura microfibrila (asocierea liniara de molecule), cu o lungime variabila si cu o grosime uniforma, cuprinsa de obicei intre 50-100 de angströmi (1 Å=1000 microni).

Sub peretii celulari se gaseste citoplasma formata dintr-o substanta fundamentala cu aspect gelatinos, vascos, cu 2 faze distincte, una clara si una intunecata, inclusa si mobila in prima. Ca elemente submicroscopice fundamentale ea cuprinde granula (complex macromolecular globular) si fibrila (o placa cu grosimea de 60-70 Å formata din 2 randuri de molecule).

Constituientii citoplasmatici, organitele algale, sunt in primul rand plastidele, mitocondriile, reticulul endoplasmatic, aparatul Golgi, vacuolele, pirenoizii; intalnim de asemenea organite ca stigma (la Euglena), corpi fisoizi (incarcati cu substante tonice).
Nucleul este cel de-al treilea constituient al celulei algale. Algele albastre contin substanta nucleara dar nu si un nucleu distinct, inconjurat de o membrana perinucleara. Spre deosebire de restul algelor si de restul plantelor, ele formeaza impreuna cu bacteriile grupul procariotelor.

Corpul algelor (talul) poate prezenta si unele modificari morfologice, mai cu seama la algele superioare. La acestea putem deosebi un fel de radacini (rizidice sau rizoid), un fel de tulpina (cauliclice sau cauloid) si un fel de frunze (filidice sau filoid). Desi plante inferioare, si la alge se poate vorbi despre o diferentiere a tesuturilor. Exista astfel tesuturi de crestere (meristematice), care pot fi la varf (apicale) ca la Fucus, intercalare, ca la Laminaria, sau in scoarta – producand ingrosarea secundara a caulidiului – ca la Ahnfeltia; tesuturi de aparare, tesutiri trofice- care au rol assimilator si secretor.

Intalnim chiar si un tesut conducator reprezentat la algele superioare de celule lungi, in forma de tub, cu membrane foarte subtiri, care permit substantelor o traversare facila. Tesutul mecanic, reprezentat mai ales prin impregnarea unor celule (sau chiar a spatiilor intercelulare) cu saruri de Ca, este completat de turgescenta deosebita a celuleor periferice. Ca formatiuni morfologice, perii (pilii) si sebele sunt foarte frecvente pe tal.

Talul ajunge la cel mai inalt grad de evolutie la Charophiceae, unde fronda (totalitatea cladomilor, adica a filamentelor cu crestere definita care alcatuiesc talul) este prinsa prin numerosi rizoizi de substrat si prezinta un ax cu crestere nedefinita, adesea numit tulpina.

O alta clasificare a talofitelor este cea facuta de H. V. Sverdrup si altii (1942) care clasifica algele in 5 mari grupe, mai ales dupa culoare:
1. alge albastre-verzi (Myxophiceae)
2. alge verzi (Chlorophyceae)
3. alge brune (Phaeophyceae)
4. alge rosii (Rhodophiceae)
5. alge galben-verzi

De obicei primele 4 grupe sunt bentonice, algele galben verzi fiind mai ales planctonice. Bazinele naturale (dulcicole sau salmastre) ofera algelor trei biotipuri fundamentale, care adapostesc fiecare cate o formatiune biologica proprie:
a. Fundul bazinului – bentalul – adaposeste formatiunea biologica a bentosului
b. Masa apei libere – pelagicul - constituie mediul de viata a planctonului
c. Pelicula superficiala a apei poate servi, gratie tensiunii superficiale, drept suport pentru neuston.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles