Amintiri din copilarie

Trimis la data: 2006-02-13 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Antonia pop Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Amintiri din copilarie
Amintiri din copilarie este o operă epică deoarece autorul îşi exprimă ideile şi sentimentele cu ajutorul personajelor şi al acţiunii. Modul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea. Amintiri din copilarie

Referat despre Amintiri din copilarie
In Amintiri din copilarie când relatează întâmplări care au în centrul atenţiei personaje din universul social al Humuleştiului naraţiunea este la persoana a III-a. În Amintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul, Nică fiind autorul însuşi la vârsta copilăriei. De aceea în fragment domină naraţiunea la persoana I.

Fragmentul se încadrează în partea a patra a operei Amintiri din copilărie şi exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale şi de copilărie descriind drumul de la Humuleşti până la seminarul de la Socola.

Amintiri din copilărie, opera de maturitate a marelui povestitor humuleşten, prezinta primele sale experieţe sufleteşti, evocă icoane scumpe legate de vârsta inocenţei, imortalizează oamenii şi locuri şi costituie o monografie a vieţii materiale şi spirituale a satului moldovenesc de la munte .

Prozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi, înfăţişează satul şi consemnează încercările lui Nică de a-şi îndupleca mama sa nu-l trimită la Socola, prezintă opiniile părinţilor despre învăţatură, surprinzând gândurile lui Nică şi drumul parcurs până la sosirea în Iaşi.

Titlul, alcătuit din substantivul comun “amintiri”, la numărul plural, nearticulat şi determinatul „ din copilărie”-substantiv comun, numărul singular, nearticulat, cazul acuzativ, precedat de prepoziţie- subliniază caracterul de evocare al scrierii şi sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din întâmplările copilăriei sale, care au un caracter de generalitate, deoarece, înfăţişând propria copilărie, Creangă a reprezentat întâplări din viaţa sa.

Tripla comparaţie „cum nu se dă scos ursul din bîrlog, ţăranul de la munte strămutat la câmp şi pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, aşa nu ma dau nici eu dus din Humuleşti…” exprimă durerea lui Nică, nevoit să plece la Socola în toamna anului 1855, după hotărârea părinţilor, stare sufletească fiind completată de precizia “nu ma-ş fi dat dus din Humuleşti, nici în ruptul capului”.

Motivele pentru care Nică nu vrea să părăsească meleagurile natale sunt: vârsta, teama de necunoscut şi dragostea pentru satul său. În apropierea plecării, îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase, petrecute în tovărăşia fetelor şi a flăcăilor de vârsta lui, la clăci, la joc şi pe uliţele satului în nopţile de vară. Nici gerul, nici depărtarea nu constituiau piedici, pentru că dorinţele lui erau uşor de îndeplinit. Pentru Nică, spaţiu natal evocat cu nostalgie înseamna: Ozana cea frumos curgătoare, tata, mama, fraţii, surorile, băieţii satului, dumbrăvile şi luncile umbroase, prundul, mândrele dealuri.

Argumentele lui Nică sunt fără temei: spune că se va îmbolnăvi de dorul mamei sale şi va muri printre străini, că „Ion Mogorogea, Gheorghe Trăsnea, Nică Oşlobanu şi alţii s-au lăsat de învăţătură şi, despre asta, tot mănâncă pâne pe lângă părinţii lor”. Împotrivirea lui Nică este subliniată prin repetiţia “Nu mă duc, mamă, nu mă duc la Socola”, prin propoziţia concesivă “ măcar să mă omori!”. Prin verbul “ plângând” şi prin costrucţia “cu zece rânduri de lăcrămi”. Mama îmbină blândeţea cu asprimea, făcându-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti hotărârea este zadarnică. Smaranda, ca orice ţărancă foloseşte expresii populare: “să nu dăm cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceava!”, “ Degeaba te mai sclifoseşti, Ioane, ştii tu moarea mea”.

Intervenţia tatălui dezvăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii, “ Are să urmeze cum ştim noi, nu cum vrea el, că doară, nu-i de capul său” şi dificultăţile vieţii, „ banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele” şi “poate vreodată să fie el sprijin pentru iştilalţi”. Nică nu mai are timp să-i împărtăşească Smarandei nici unul din gândurile care l-au chinuit toata noaptea, pentru că Luca Moşneagul vine odată cu răsăritul soarelui.Dupa ce sărută mâna părinţilor - aşa cum se cuvenea - Nică şi Zaharia lui Gâtlan îşi iau rămas bun de la celelalte rude ”cu ochii înecaţi de lacrămi”. La începutul naraţiunii, descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care vor avea loc întâmplările povestite.

Pe parcursul naraţiunii, descrierea creează o pauză în ritmul desfăşurării acţiunii, indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea; conturează portretul unui personaj. La sfârşitul naraţiunii, descrierea surprinde cadrul în care se încheie acţiunea; acestest cadru este caracterizat printr-o stare de linişte şi echilibru. Stilul operei lui Creangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea şi umorul. Umorul este o formă a râsului, o manifestare a bunei dispoziţii, de origine populară. Caracterul oral îşi are izvorul în farmecul povestirii populare. Scriitorul foloseşte cu pricepre cuvintele, astfel încât acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul evocării. Autorul recurge la autoadresare: “Apoi lasa-ţi băiete, satul, cu tot farmecul frumuseţilor lui, şi lasă de te du în loc străin şi aşa depărtat, dacă te lasă pârdalnică de inimă”.

Interesante pentru oralitate sunt şi conjuncţiile: „Şi cu câtă carte ştiu, cu câtă nu ştiu…” , “Şi după ce jucam cât jucam” , “Şi câte şi mai căte nu cânta”. În plan sintactic, oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin advarbul relative “cum”:”Cum treci Siretul, apa-i rea…”. Ale modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior, dialogul, numărul mare de propoziţi exclamative şi interrogative. Comparaţiile, metaforele contribuie la oralitate: “ Cum nu se dă scos ursul din bârlog, ţăranul de la munte strămutat la câmp, şi pruncul, dezlipit de la sânul mamei...”, “…mândrele dealuri, de după care-mi zămbeau zburdalnica vârstă a tinereţii!”.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles