Analiza cererii in actiune

Trimis la data: 2004-06-03 Materia: Economie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 697
Autor: Natalia s. Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cifrele vânzărilor reflectă vânzările zilnice medii pe săptămânile din cele patru luni de după reducerea preţului la The Times, comparate cu aceeaşi perioadă de patru luni din anul anterior. (Comparând aceleaşi luni în doi ani, se evită orice efect de sezon.) De remarcat că mărimea totală a pieţei, adică vânzările totale ale tuturor acestor ziare la un loc s-a menţinut constantă în jurul valorii de 2.500.000 de exemplare. Deci, ofertanţii existenţi se luptau pentru o parte din piaţa stabilă

Analiza cererii în actiune

0x08 graphic
N septembrie 1993, proprietarii ziarului The Times au început ceea ce
urma sa fie un razboi al preturilor. Ei au redus unilateral pretul
ziarului The Times de la 0,45Ł la 0,30Ł, o reducere de pret de o

treime. Celelalte ziare importante nu au raspuns prin scaderea
pretului, asa cum adesea se întâmpla când izbucneste un razboi al
preturilor, ci, pur si simplu, nu au facut nimic. Toate ziarele
importante ce formau concu-renta si-au mentinut neschimbate preturile
si s-au purtat ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Razboiul
preturilor a izbucnit mult mai târziu.

Acesta este un caz excelent care poate fi analizat cu precizie
deoarece doar un singur pret s-a modificat si, apoi, nimic altceva nu
s-a mai întâmplat o perioada de timp. În multe situatii din lumea
reala o multime de variabile se modifica simultan, asa ca este greu sa
se identifice efectele individuale fara a utiliza analiza statistica
formala. În acest caz, nu numai ca s-a produs modificarea unui singur
pret, dar ea s-a produs pe o piata unde cererea totala pentru toate
ziarele era aproximativ constanta.

EFECTELE REDUCERII PRETULUI

Tabelul 6.1 cuprinde pretul si cifrele vânzarilor pentru cele mai mari
cinci ziare de format mare nationale: The The Times, The Guardian,
Daily Telegraph, Financial Times si Independent.

Cifrele vânzarilor reflecta vânzarile zilnice medii pe saptamânile din
cele patru luni de dupa reducerea pretului la The Times, comparate cu
aceeasi perioada de patru luni din anul anterior. (Comparând aceleasi
luni în doi ani, se evita orice efect de sezon.) De remarcat ca
marimea totala a pietei, adica vânzarile totale ale tuturor acestor
ziare la un loc s-a mentinut constanta în jurul valorii de 2.500.000
de exemplare. Deci, ofertantii existenti se luptau pentru o parte din
piata stabila. Daca unul dintre ei câstiga mai multi clienti, aceasta
trebuia sa fie mai ales pe seama ofertantilor rivali. Întrucât venitul
mediu al consuma-torilor s-a schimbat doar putin în aceasta perioada,
iar ziarele au o elasticitate scazuta la venit (majoritatea oamenilor
cumpara un singur ziar, indiferent cât de bogati ar fi), ne-am putea
astepta ca vânzarile totale sa fie aproape constante, cu exceptia
cazului în care ar aparea schimbari importante ale preferintelor în
perioada în cauza. Datele sugereaza ca aceste preferinte nu s-au
schimbat semnificativ.

Tabelul 6.1 ne arata ca reducerea cu 33,33% a pretului ziarului The
Times a condus la o crestere de 19,14% a vânzarilor sale. Aceasta
indica o elasticitate a cererii la pret de -0,57 pentru The Times
(calculata ca raport între modificarea procentuala a cantitatii si
modificarea procentuala a pretului, adica 19,14/-33.33). Deci, desi
s-a înregistrat o crestere evidenta a vânzarilor, ea a fost
proportional mai mica decât reducerea pretului. Ca rezultat,
veniturile zilnice totale din vânzari obtinute de The Times au scazut
de la 169.576Ł (376.836 x 0,45Ł) la 134.688Ł (448.962 x 0,30Ł). Doar
daca elasticitatea la pret ar fi fost supraunitara, venitul total ar
fi crescut. Vom analiza pe scurt de ce The Times a persistat în
reducerea pretului în ciuda scaderii cifrei de afaceri. Dar, sa ne
uitam mai întâi ce efecte a avut asupra altor ziare.

The Independent a avut cel mai mult de suferit, pierzând 14,1%.
Aceasta ar sugera ca The Independent era cel mai apropiat substituent
al lui The Times. Elasticitatea încrucisata a cererii pe baza acestor
cifre a fost -14,1/-33,33 = 0,42. (Aceasta este pozitiva deoarece atât
variatia vânzarilor, cât si cea a pretului au fost negative.)
Elasticitatea încrucisata pentru The Guardian a fost -4,39/-33,33 =
0,13, iar elasticitatea încrucisata pentru Daily Telegraph a fost
-1,93/-33,33 = 0,06.

Financial Times a înregistrat o crestere usoara a vânzarilor în
aceasta perioada. Elasticitatea sa încrucisata a fost 0,58/-33.33 =
-0,017. Conform acestor valori, Financial Times este (foarte putin)
complementar cu The Times. Însa modificarea este foarte mica si este
mai probabil ca cele doua ziare serveau piete diferite (si, deci,
aveau o elasticitate încrucisata zero), în timp ce usoara crestere a
vânzarilor lui Financial Times din anumite motive nu a fost corelata
cu scaderea pretului lui The Times. De exemplu, cererea pentru
Financial Times ar putea fi determinata mai mult de cererile oamenilor
de afaceri, în timp ce alte cotidiene de mare tiraj sunt citite de
consumatorii obisnuiti, putin interesati de afaceri. Un studiu
aprofundat asupra cererii ziarului Financial Times ar fi necesar
pentru a rezolva aceasta problema.

CEREREA SI OFERTA ÎN ACTIUNE

Pâna acum am studiat cererea pentru aceste ziare. Putem utiliza teoria
pretului pietei, pe care am dezvoltat-o în capitolul 4, pentru a
studia acest caz? Teoria din capitolul 4 spune ca existenta a numerosi
cumparatori si vânzatori face ca fiecare dintre ei sa accepte pretul
determinat de cererea si oferta globala. Ziarelor li se poate aplica
aceasta teorie în ceea ce priveste cererea, întrucât exista zeci de
mii de cumparatori nici unul dintre ei neputând face nimic care sa
afecteze pretul. Însa, în privinta ofertei exista doar câteva ziare,
fiecare fixându-si pretul produsului sau. De vreme ce interesul nostru
se îndreapta în special asupra cererii pietei, putem utiliza teoria
cererii si ofertei. Ne încadram în teoria ofertei, daca presupunem ca
fiecare ziar are o oferta perfect elastica a fiecarui ziar: fiecare
îsi fixeaza pretul, apoi îsi vinde toate exemplarele care sunt cerute
la acel pret.

Figura 6.1 ilustreaza efectele reducerii pretului ziarului The Times,
atât asupra propriei cantitati cerute, cât si asupra cererii pentru
The Independent. Observati ca, deoarece fiecare ziar este un produs
distinct, nu exista o curba a ofertei producatorilor de ziare. Pur si
simplu, fiecare ofertant fixeaza un pret si lasa cererea sa determine
nivelul vânzarilor sale.

0x08 graphic

Observatia noastra conform careia cererea pentru The Times este
inelastica la pret poate explica de ce ziarele rivale nu au redus
preturile. Daca cererile lor ar fi fost, de asemenea, inelastice, ele
ar fi pierdut mai mult din profit scazând preturile decât au pierdut
lasându-le neschimbate. Asa stând lucrurile, The Independent a suferit
o pierdere zilnica de venituri cu putin peste 25.000Ł (putin peste
50.000 de exemplare vândute la 0,50Ł fiecare).

Enigma este de ce The Times a persistat în mentinerea acestui pret
scazut în ciuda pierderilor pe care le-a suferit. Nu putem decât
specula un raspuns deoarece nu stim la ce s-au gândit managerii de la
The Times.

O posibilitate ar fi ca circulatia crescuta a lui The Times, ca
rezultat al scaderii pretului, a dus la o crestere a veniturilor din
publicitate. Ziarele pot percepe tarife pentru publicitate pentru
spatiul alocat acesteia. Deci, venitul din vânzarea stradala a
ziarelor nu este unica sursa de venit a editorilor. (Multe orase în
Regatul Unit au ziare gratuite al caror întreg venit provine din
publicitate.) Daca The Times ar fi putut creste venitul sau din
publicitate cu mai mult de 35.000Ł, reducerea pretului ar putea fi
înteleasa ca o miscare care a crescut profitul.

O a doua posibilitate este ca managerii de la The Times s-au gândit ca
scaderea pretului l-ar putea forta pe The Independent sa dea faliment
- o strategie numita pretul de pradare (vezi capitolul 14). Despre The
Independent se stia ca are dificultati financiare din iarna lui
1993/1994 si îndoielile în privinta supravietuirii sale au persistat
pâna în martie 1994; în acel moment el a fost preluat de o alta
companie (Grupul The Mirror) care avea mai multe resurse financiare.
Daca The Times a adoptat un pret de pradare, strategia sa a esuat. El
a reusit, însa, ca o mare proportie din cititorii lui The Independent
sa se orienteze catre The Times, de vreme ce datele despre vânzari
sugereaza ca The Independent era cel mai apropiat substituent al lui
The Times.

Nu putem analiza în detaliu ce s-a întâmplat ulterior deoarece aceasta
perioada a succedat celei în care am scris cartea.

0x08 graphic

Ceea ce stim este ca razboiul preturilor a izbucnit în vara anului
1994, când The Telegraph si The Independent au redus amândoua
preturile la 0,30Ł, iar The Times a scazut si mai mult pretul, la
0,20Ł. Efectele acestui din urma pret nu sunt înca cunoscute. Putem
însa spune ca instrumentele cererii si ofertei vor fi la fel de utile
în interpretarea acestor evenimente, asa cum s-au desfasurat ele, asa
cum au fost ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles