Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Sud Romania si regiunea Midi Pirinei Franta

Trimis la data: 2010-03-12 Materia: Turism Nivel: Facultate Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Cezar Dimensiune: 2651kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Sud Romania si regiunea Midi Pirinei Franta
Privit prin prisma conţinutului său şi în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global. Desfăşurarea călătoriei turistice presupune o cerere şi respectiv un consum de bunuri şi servicii specifice, ceea ce antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii de agrement.

Referat despre Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Sud Romania si regiunea Midi Pirinei Franta
Prin dezvoltarea turismului se obţine aşadar, un semnificativ, spor de producţie; turismul intern şi internaţional contabilizau la nivelul anului 2002, aproape 11% din produsul intern brut, însumând cca. 35.000 miliarde de $ . Aporturile turismului la PIB diferă sensibil între zonele şi statele lumii în funcţie de nivelurile acestuia şi de dezvoltarea şi structura economiei ţărilor respective.

Astfel în Europa principala zonă turistică a lumii, cota de participare a turismului la PIB era de 14,0%, pe continentul American de cca. 11%, în Asia şi Pacific 10,0%, în Africa aproape 9,0%; în privinţa situaţiei pe ţări, în cazul celor mici, tributare turismului, cota de participare este foarte ridicată: cca. 84% în insulele Maldive, 50% în Malta, peste 34% în Jamaica; în ţările cu o bogată activitate turistică dar şi cu o economie dezvoltată, ponderea turismului la realizarea PIB se situează în apropierea mediei mondiale; de exemplu, în Spania 11,4% în Franţa 7,5%, în Elveţia 7,7%, în SUA 5,5%, în Canada 4,1%, în Anglia 4,0% ; în unele dintre aceste ţări, aportul turismului la PIB este comparabil cu cel al unor ramuri de bază, precum agricultura în Franţa, industria auto în Italia, industria oţelului în UK.

Desigur sunt ţări în care turismul este mai slab dezvoltat şi corespunzător aportul lui la crearea PIB este mai modestă; în această categorie se include şi ţara noastră, unde, la nivelul ultimilor ani, turismul a participat doar cu 2-3% la realizarea PIB (2,1% în 2002).
Turismul este nu numai creator de PIB, ci are şi o contribuţie importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său, activitate de servicii, consum mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea VA într-o proporţie superioară ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare.

Turismul are totodată şi un important efect de antrenare, de stimulare a producţiei în alte domenii, rezultat al caracterului său de ramură de interferenţă şi sinteză. În UK 42% din activitatea din hoteluri şi restaurante, 25% din serviciile culturale şi recreative, 23% din transporturi şi serviciile legate de călătorie, 3% din comerţul cu amănuntul sunt generate de turism. În Franţa unde turismul este mult mai dezvoltat, proporţiile participării acestuia sunt mai mari şi de asemenea sunt influenţate mai multe sectoare: 75% în hoteluri şi restaurant, 39% pentru vagoanele de dormit şi vagoane restaurant, 75% din transporturile aeriene, 20% pentru cursele de taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% în construcţia auto, 33% din locurile de teatre, 50% din producţia de aparate foto şi materiale foto.

În conexiune cu dezvoltarea şi modernizarea economiei unei ţări, turismul se manifestă şi ca un mijloc de diversificare a structurii acesteia. Astfel, nevoia de adaptare la cerinţele turiştilor favorizează, pe de o parte, apariţia unor ramuri (activităţi) specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agenţiile de voiaj, producţia de artizanat şi, pe de altă parte, imprimă dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultură, industria alimentară, construcţii, transporturi, servicii culturale.

Turismul reprezintă, totodată o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în mod deosebit a celor naturale, altele decât cele tradiţionale şi a celor de mici dimensiuni.
Elemente cum sunt: frumuseţea peisajului, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă, evenimente cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiţia populară îşi găsesc cea mai bună valorificare, în unele situaţii chiar singura, prin intermediul turismului. Mai mult, în cazul comercializării acestor resurse în turismul internaţional se asigură un spor venit, rezultat al costurilor comparative mai mici pe piaţa internă faţă de cea internaţională.

De asemenea, faţă de alte ramuri dominate de economiile de scală, turismul se poate dezvolta şi prin exploatarea resurselor de mici dimensiuni, dispersate, fiind din acest punct de vedere, o componenţă importantă a economiilor locale. Consecinţa firească a acestor efecte, turismul este capabil sa provoace mutaţii în dezvoltarea în profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a dezichilibrelor interegionale, private la scară naţională sau mondială o soluţie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localităţile dezindustrializate.

Pe lângă incidentele asupra economiei regiunilor şi zonelor receptoare de turişti, rezultate din atragerea lor în circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecinţe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării şi construcţiei de locuinţe, amenajări de drumuri, realizări de servicii publice. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilităţilor de forţe de
munca.

Localizare si locul în ierarhia regională. Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de 34.453 km2 (14.45 % din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.
Populaţia totală a celor şapte judeţe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia României. Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km², valoare superioară mediei pe ţară (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe ţară, explicabil prin faptul că, exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural.

Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 oraşe au peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Distribuţia teritorială arată o concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu (3).

Midi-Pyrénées (Pirineii de Sud) este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei. Capitala regiunii este oraşul Toulouse iar regiunea cuprinde 8 departamente. Ariège, Aveyron, Gers, Haute-Garonne, Hautes-Pyrénées, Lot, Tarn, Tarn-et-Garonne. Regiunea este cea mai mare regiune franceză metropolitană, mai mare decât Olanda sau Danemarca. Situată la frontiera de sud, se învecinează cu Spania şi micul Principat Andorra.
Suprafaţa este de 45.348 km², cu o populaţie totală în 2005 de 2.731.000 loc, ocupând locul 8 în Franţa.

Aşadar Regiunea Sud România ocupă o suprafaţă teritorială mai mare, ceea ce îi conferă şi un număr al populaţiei mai ridicat cu cca. 611.042 de locuitori. Acest statut este dat şi de poziţionarea în jurul regiunii Bucureşti-Ilfov, regiune care este dată de prezenţa capitalei României, Bucureşti.

Aceasta apropiere de capitală conferă o dezvoltare economică mai importantă faţă de celelate regiuni ale ţării, în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor, numărul locurilor de muncă, activitatea economică mult mai intensă. Aceste elemente nu sunt singurii factori care determină o concentrare a populaţiei în această Regiune de Sud a României, ci şi datorită faptului ca reprezintă principala zonă turistică a ţării, determinată de axa turistică Valea Prahovei, printre principalele zone turistice din ţară după zonele turistică a litoralului-Delta Dunării şi Bucovina-Maramureş.

Potenţialul turistic: natural şi antropic. Regiunea Sud România este una din cele mai cunoscute şi bine conturate regiuni turistice cu caracter complex. Cuprinde ansamblul dealurilor dintre raurile Topolog şi Prahova, sectorul sudic al munţilor limitrofi, precum şi de oraşele de la contactul cu câmpia (Piteşti, Târgovişte, Ploieşti) şi de-a lungul ei până la lunca Dunării (Giurgiu, Călăraşi). Potenţialul natural este pus în evidenţă mai întâi prin varietatea peisajelor din regiunile deluroase şi de la contactul cu spaţiul montan, iar pe de altă parte de unele obiective aparţinând reliefului, hidrografiei şi vegetaţiei.

Cele mai importante obiective turistice naturale cât şi antropice se întâlnesc în zonle turistice Valea Prahovei, Valea Ialomiţei şi a zonei turistice Argeş. Potenţialul turistic natural al regiunii este dat de rama montană limitrofă din nord ce pune î

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles