Analiza criticii democratiei ateniene in filosofia lui Platon

Trimis la data: 2003-05-13 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Marry Petre Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
La fel ca orice alt om, un filosof nu-şi poate alege, după bunul său plac, locul şi timpul naşterii. Nimănui nu-i este însă indiferent unde şi când s-a născut. Aceste doău date iniţiale îi determină fiecărui om drumul în viaţă. Cu atât mai mult locul şi timpul naşterii contează în cazul unui mare filosof, ele hotărându-i nu doar drumul în viaţă, dar determinându-i în mod esenţial şi coordonatele principale ale gândirii. În cazul lui Platon, timpul şi locul naşterii sale sunt: anul 427 î.Hr., în Atena.

CIOBAN MARCELA FLORICA

STIINTE POLITICE, IDD, ANUL III

ANALIZA CRITICII DEMOCRATIEI ATENIENE

ÎN FILOSOFIA LUI PLATON

La fel ca orice alt om, un filosof nu-si poate alege, dupa bunul sau
plac, locul si timpul nasterii. Nimanui nu-i este însa indiferent unde
si când s-a nascut. Aceste doau date initiale îi determina fiecarui om
drumul în viata. Cu atât mai mult locul si timpul nasterii conteaza în
cazul unui mare filosof, ele hotarându-i nu doar drumul în viata, dar
determinându-i în mod esential si coordonatele principale ale
gândirii. În cazul lui Platon, timpul si locul nasterii sale sunt:
anul 427 î.Hr., în Atena.

Platon a trait într-o perioada de razboaie si de lupte politice care a
fost mai zbuciumata decât cea care-l rascolise pe Heraclit. În timpul
copilariei si al adolescentei sale, destramarea vietii tribale dusese
în cetatea sa natala, Atena, la o perioada de tiranie, iar apoi la
instaurarea unei democratii care sa straduit din rasputeri sa se apere
împotriva oricarei încercari de reintroducere a tiraniei sau a
oligarhiei, adica a dominatiilor familiilor aristocratice fruntase. În
anii tineretii lui Platon, Atena democratica era angajata într-un
razboi împotriva Spartei - orasul-stat dominant care pastrase multe
din legile si obiceiurile vechii aristocratii tribale. Razboiul a dus
la prabusirea cetatii ateniene si a unui regim de teroare numit
guvernarea celor Treizeci de Tirani. Reinstaurarea democratiei si a
pacii n-a însemnat pentru Platon dobândirea linistii deoarece dascalul
sau iubit, Socrate a fost judecat si executat, iar el si alti
concetateni din cercul lui Socrate au parasit Atena.

Scopul spre care Platon nazuieste este posibilitatea oamenilor de a
opri decaderea pe mai departe în domeniul politic prin împiedicarea
oricarei schimbari politice. Platon încearca sa înfaptuiasca acest
scop prin instaurarea unui stat ferit de relele tuturor celorlalte
state, gratie faptului ca nu degenereaza, ca nu se schimba. Statul
ferit de raul schimbarii si coruptiei este statul ideal, perfect.
Credinta în lucruri perfecte si neschimbate este numita ,,Teoria
Formelor sau a Ideilor".

Conform dialogului ,,Republica", forma originara sau primitiva a
societatii, care se aseamana cel mai îndeaproape cu Forma sau Ideea de
stat, cu ,,statul ideal", este un regat

al oamenilor celor mai întelepti si mai asemanatori cu zeii. Acest
oras-stat este atât de apropiat de perfectiune încât este greu de
înteles cum se poate schimba. Dar, schimbarea se produce. Platon
considera ca vraja launtrica, razboiul de clasa, întarâtat de
interesul egoist, de cel material si economic îndeosebi, este
principala forta a ,,dinamicii sociale". Cele patru perioade
principale ale degenerarii politice sunt descrise de Platon astfel:
dupa statul perfect vine întâi ,,timocratia", cârmuire exercitata de
nobili ce urmaresc onoarea si gloria; apoi oligarhia, cârmuirea
familiilor bogate; iar apoi ,, democratia", domnia libertatii care
înseamna anarhie; iar la urma ,,strasnica tiranie, al patrulea si
ultimul stadiu de boala al unei societati". Identificând democratia cu
anarhia, democratii sunt descrisi drept destrabalati, meschini,
insolenti, anarhici si nerusinati, niste oameni care traiesc numai
pentru placeri si pentru satisfacerea unor dorinte desarte si impure.

Platon era un adversar înversunat care condamna democratia,
considerând-o drept guvernare a celor nechemati. Argumentele
principale ale lui Platon sunt:

* masa populara (oi polloi) este asimilabila prin natura sa cu un
animal sclav sub raportul pasiunilor si al intereselor sale
trecatoare, sensibil la linguseli, inconstant atât în iubirile cât
si în urile sale: a I se încredinta puterea, însemna a accepta
tirania unei fiinte incapabile de o minima reflexie si rigoare;
* atunci când masele îsi desemneaza magistratii, o fac în functie de
competentele pe care ele cred ca le-au constatat - mai ales
calitati de limbaj - , vazând în acestea capacitatea politica;
* în ce priveste pretinsele discutii din Adunarile populare, acestea
nu sunt decât dispute, confruntari între opinii subiective,
inconsistente, ale caror contradictii si lacune denota cu
prisosinta insuficienta.

Dar sa vedem ce este democratia, ceea ce critica Platon.

Din vremuri stravechi, unii oameni si-au imaginat un sistem politic ai
carui membrii

se considera egali din punct de vedere politic, guverneaza împreuna si
sunt înzestrati cu toate calitatile, resursele si institutiile
necesare pentru a se autoguverna. Aceasta idee, ca si metodele ce o
pun în aplicare, a aparut în prima jumatate a secolului al V-lea î.Hr.
la greci care, desi putini la numar si asezati pe un fragment minuscul
din suprafata lumii, au exercitat o imfluenta exceptionala în istoria
universala. Grecii, îndeosebi atenienii, au fost primii care au produs
ceea ce Dahl numeste prima transformare democratica: de la ideea si
practica guvernarii de catre cei putini la ideea si practica
guvernarii de catre cei multi. Pentru greci singurul loc propice
democratiei era statul-cetate.

În viziunea greaca, o ordine democratica ar trebui sa satisfaca cel
putin sase cerinte:

1. Cetatenii trebuie sa aiba interese îndeajuns de armonioase ca sa
poata împartasi si sa actioneze în numele unui puternic simt al
binelui general, care nu se afla într-o contradictie evidenta cu
scopurile si interesele lor personale.
2. Cetatenii trebuie sa fie foarte omogeni în privinta
caracteristicilor care, altfel ar duce la conflicte politice si
dezacorduri flagrante asupra binelui public. Nici un stat nu ar
putea spera sa devina un polis bun daca cetatenii sai ar fi extrem
de inegali în ceea ce priveste resursele lor economice si
disponibilitatea timpului liber ori daca ar adera la religii
diferite, ar vorbi limbi diferite, sar deosebi în mod semnificativ
ca educatie sau, daca ar apartine unor rase, culturi sau grupuri
etnice diferite.
3. Numarul cetatenilor trebuie sa fie destul de mic, ideal chiar mai
mic decât 40000. Dimensiunile reduse ale demosului au fost
necesare din trei motive: a) ca sa evite eterogenitatea si lipsa
de armonie rezultata din extinderea hotarelor ce presupunea
includerea unor popoare de limbi, religii, istorie si etnicitate
diverse, neavând aproape nimic în comun; b) ca cetatenii sa-si
cunoasca bine orasul si concetatenii, prin observatie, experienta
si discutii prin care sa înteleaga binele comun si sa-l
deosebeasca de interesele lor personale; c) ca cetatenii sa se
poata strânge laolalta pentru a servi drept conducatori suverani
ai cetatii.
4. Cetatenii trebuie sa se poata strâge laolalta pentru a hotarâ în
mod direct legile si directiile politice.
5. Participarea cetatenilor nu era limitata doar la întrunirile
Adunarii. Ea includea si participarea activa la administrarea
orasului.
6. Statul-cetate trebuie sa ramâna pe deplin autonom. Legile,
confederatiile si aliantele ar putea fi uneori necesare apararii
sau razboiului, dar nu trebuie lasate sa afecteze autonomia
fundamentala a statului-cetate, nici suveranitatea Adunarii din
cadrul statului respectiv. Fiecare cetate trebuie sa fie autonoma
nu numai politic, ci si economic si militar.

Reforma statuluiexistent în timpul lui Platon constituie obiectivul
practic imediat al sistemului sau teoretic. Substratul gândirii lui
Platon este: cel ce doreste sa introduca o reforma politica a statului
trebuie în prealabil sa aiba clara în mintea lui imaginea conceptuala
a Statului Ideal, pentru ca, plecând de la aceasta, sa aiba garantia
faptului ca fiecare masura practica e determinata de Principii si
tinde catre instituirea lui.

Unele dintre premisele teoretice ale conceptiei platoniciene asupra
Statului Ideal sunt: punctul de plecare al organizarii politice Ideale
trebuie sa fie ratiunea întemeiata pe dreptate. Statul Ideal ar putea
fi organizat chiar si de catre un singur om, cu conditia ca acesta sa
mediteze conform ratiunii asupra variatelor principii organizatorice
care ar urma sa fie îmfaptuite si cu conditia ca scopul pe care îl
urmareste sa fie acela de a institui dreptatea pentru toti oamenii.

Societatea este închipuita de Platon a fi analoga cu un organism, în
speta cu organismul uman. Platon crede ca trasaturile psihologice ale
individului se regasesc în anumite grupuri sociale, ca în fata vietii
...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles