Analiza psihologica a recidivei

Trimis la data: 2007-05-26 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Având în vedere elementele de diferenţiere faţă de concursul de infracţiuni, ca formă a pluralităţii de infracţiuni, recidiva poate fi definită ca starea, situaţia, împrejurarea în care se gaseşte o persoană ce săvârşeşte din nou o infracţiune după ce anterior a fost condamnată sau a şi executat o pedeapsă pentru infracţiune.

Modalităţile recidivei sunt formele pe care aceasta le poate avea în funcţie de variaţiunile celor doi termeni ai săi şi anume:

• Condamnarea definitivă la o pedeapsă privată de libertate.
• Săvârşirea din nou a unei infracţiuni.

Vom avea în vedere modalităţile recidivei în funcţie de momentul săvârşirii noii infracţiuni.
Recidiva postcondamnatorie presupune comiterea unei noi infracţiuni după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracţîunea anterioară şi mai înainte de executarea în întregime a pedepsei pronunţate pentru acea infracţiune.
Recidiva postexecutorie presupune săvârşirea unei noi infracţiuni după executarea pedepsei sau stingerea executării pedepsei prin graţiere, prescripţie, pronunţare pentru infracţiunea anterioară.

1. Tratamentul penal al recidivei

Prin săvârşirea din nou a unei infracţîuni după o condamnare definitivă la pedeapsa de închisoare, pentru care a şi executat eventual pedeapsa, infractorul dovedeşte o periculozitate sporită şi, de aceea, faţă de el reacţia represivă trebuie să mai energică.

Caracterul de cauză de agravare facultativă a pedepsei, pe care îl are recidiva, rezultă din sisitemul de sancţionare prevăzut de Codul penal roman, care apreciază că este posibilă agravarea pedepsei pentru cel ce săvârşeşte infracţiuni în stare de recidivă. Prin dispoziţiile art. 39 alin. 1 Cod penal, s-a consacrat, ca sisitem de sancţionare, pentru recidivă postcondamnatorie, sistemul cumulului juridic cu spor facultative, system prevăzut pentru concursul de infracţiuni.

Pedeapsa pentru infracţiunea comisă în stare de recidivă postexecutorie se stabileşte ţinându-se seama de această stare, între limitele speciale prevăzute de lege pentru respective infracţîune, putând fi chiar maximul special, la care se mai poate aplica un spor.

1.1. Unele particularităţi psihologice ale infractorului recidivist

Criminologul german Erich Wulffen caracterizează pe infractorii profesionişti ca fiin acele persoane care au o incapacitate psihică de a desfăşura o muncă socială susţinută. Această incapacitate se dublează şi cu un dispreţ faţă de muncă, cu o atitudine negativă faţă de cei ce desfăşoară o muncă organizată.
“Incapacitatea psihică” de a munci nu provine în nici un caz dintr-o lipsă de voinţă. Procesele volitive funcţionează la aceşti indivizi în mod normal, însă conţinutul lor se îndreaptă spre acţiuni conflictuale în raport cu societatea.

Dezgustul de lucru şi lipsa unor preocupări susţinute care să dea un scop mai consistent vieţii provoacă la infractorii recidivişti o stare continuă de nelinişte, de nemulţumire de sine, o continuă stare de irascibilitate. Această nelinişte este aceea care alimentează tendinţa elaborată în cursul vieţii lor de vagabontaj şi aventuri. Pe de altă parte, viaţa de instabilitate normal-vagabondă convine de minune şi favorizează strălucit activitatea lor infracţională. Viaţa afectivă a infractorilor se îndreaptă spre un hedonism de speţă inferioară, brutală, exemplificată prin consumul de alcool, stupefiante, desfrâu sexual şi plăceri “artistice” în genul varietului de mahala.

Trăirea în acest mod a vieţii afective le provoacă o stare continuă de excibilitate psihică la nivel subcortical şi astfel ei devin din ce în ce mai mult robi ai instinctelor. Din această cauză, singurul amănunt important pentru ei este clipa, aceşti oameni trăiesc veşnic în present sau într-un viitor foarte apropiat.
Infractorul se simte mereu în continuă apărare legitimă faţă de “societatea nemiloasă” care refuză să-i ofere de bună voie ceea ce capriciul lui de moment îi pretinde. Trăind în conflict cu societatea şi acţionând mereu împotriva ei, infractorii recidivişti, prin “succesele” obţinute, ajung să se supraaprecieze şi manifestă uneori excese de vanitate.

Indiferenţa faţă de viitor este determinată de lipsa unor rădăcini în viţa colectivă şi a unor valori etice spre care să tindă, iar acest lucru creează aparenţa unei totale nepăsări faţă de propria soartă. Din acest motiv, ei par a fi curioşi, dar în realitate nu sunt decât mult mai sensibili. Îi caracterizează o indiferenţă elaborată în urma tensiunii continue, în urma obişnuinţei de a fi mereu în pericol.

Se cunoaşte sentimentalismul ieftin al infractorului recidivist. Aceasta nu duce lipsă nici de sentimente “simpatice”, nici de sentimente “nesimpatice”. Un lucru sigur este faptul că sentimentele “nesimpatice” sunt cele cu forţe mobilizare, ele fiind resorturile principale care adesea îl împing la acţiunile nelegiuite.

Dar se constată că nivelul de recidivă este cu atât mai scăzut, cu cât se încarcerează mai multe persoane pentru prima dată, adică faptul că există tendinţa puternică de folosire a închisorii ca o soluţie de primă instanţă. Se poate spune în acest caz că s-a reuşit să se îngradească recidiva?
Fenomenul recidivei poate fi analizat plecând şi de la relaţia şomaj-criminalitate.

Merton propune teoria încordării, a cărei idée centrală este aceea că inegalitatea şi sărăcia pot impinge individual spre crimă. Faptul că majoritatea oamenilor nu comit acte criminale este explicat de el prin acea că aceştia sunt legaţi de ordinea convenţională prin atât de multe legături, încât nu se simt destul de liberi pentru a încălca legea.

Tensiunea dintre individ şi societate poate explica starea infracţională doar dacă este însoţită de o suprastructură culturală care promovează justificări împotriva inegalităţii. În perioada actuală, schimbările sociale au făcut ca ideea de egalitate să marcheze profound sentimental de justiţie al oamenilor. Ca urmare, sentimental justiţiei s-a întărit. Desigur, sentimental de injustiţie nu duce automat la criminalitate, Mertor arătând că mai pot exista alte cinci reacţii diferite la inegalitatea socială: conformismul, inovaţia, ritualismul, retragerea, revolta.

Punctul de plecare motivaţional al recidivei îl constituie idea că inegalitatea prezentă în societate nu poate fi legitimă pentru toţi cetăţenii. Faptul că mediul de provenienţă are o influenţă hotărâtoare asupra mărimii salariului este deja demonstrate în literature de specialitate. De aici, sentimental de nedreptate şi insatisfacţie faţă de propria poziţie socială, care poate conduce la o tensiune ce creşte şansele criminalităţii.
În ce-i priveşte pe şomerii care au ajuns în penitenciar, aceştia îşi pot pune întrebarea firească: de ce ar trebui să respecte legile de vreme ce din cauza lor au fost îndepărtaţi de pe piaţa muncii? Cu toate acestea numai 10% dintre şomeri comit infracţiuni.

Dintre factorii inhibatori care împiedică marea majoritate a cetăţenilor să comită infracţiuni putem menţiona:

• domeniul relaţiilor semnificative: familie, prieteni, colegi etc: calitatea acestor relaţii uneşte pe participanţi, împiedicându-i să comită fapte antisociale;
• domeniul social: investiţiile affective în familie, educaţie, carieră, perspective de viitor îl determină pe individ să evalueze pierderile şi profiturile pe care i le-ar aduce conduita criminală;
• convingerile morale: sunt funcţii ale poziţiei persoanei în cadrul relaţiilor sociale, modificându-se o dată cu schimbarea acesteia. De aceea, şomajul prelungit va produce modificări în opiniile persoanei.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles