Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national

Trimis la data: 2010-03-15 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 42 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Cezar Dimensiune: 2577kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national
România este marcată de o scădere substanţială a numărului populaţiei. Comparativ cu datele recensământului din ianuarie 1992, populaţia României a scăzut cu 957,4 mii locuitori (-4,2%). Proiecţiile populaţiei României, realizate în cadrul INS, ne semnalează o scădere în continuare a populaţiei care, pentru orizontul de timp 2020, poate ajunge numai la 20 milioane locuitori (în varianta pesimistă). Totodată, ultima proiectare a populaţiei făcută de Divizia de Populaţie a ONU (în 2000) arată că populaţia României ar putea ajunge în orizontul de timp 2050 la 16,7 milioane locuitori (în varianta pesimistă), în cazul în care se menţine actualul comportament demografic al populaţiei. În ultimul deceniu numărul populaţiei din majoritatea ţărilor foste comuniste (Republica Cehă, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova şi Federaţia Rusă) a scăzut sistematic.

Referat despre Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national
Declinul constant al principalilor indicatori demografici din perioada intercenzitară a constituit principalul factor de scădere a populaţiei României. Statistica demografică curentă, pe baza datelor colectate din surse administrative, identifică factorii şi influenţa lor în timp asupra numărului şi structurii populaţiei. Sporul natural al populaţiei a înregistrat valori negative în fiecare an din perioada 1992-2001 ca efect al excedentului numărului de decedaţi faţă de numărul de născuţi vii. Situaţia nu este singulară, 17 ţări din Europa raportau în anul 2000 sporuri naturale negative

Emigrarea cetăţenilor români, care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în străinătate, este un alt factor cu o contribuţie însemnată la tendinţa de scădere a numărului populaţiei. Fenomenul migraţiei externe a influenţat negativ în ultimii ani numărul populaţiei din toate ţările Central şi Est europene. În ultimii 10 ani a scăzut mai accentuat numărul bărbaţilor (cu 5,6%) decât cel al femeilor (cu 4,1%), ceea ce a condus la creşterea gradului de feminizare a populaţiei.
Excedentul numărului de femei faţă de numărul de bărbaţi se menţine în total populaţie ca efect al supramortalităţii masculine permanente care se manifestă la toate grupele de vârstă (la bărbaţii cu vârste între 15 - 64 ani ratele de mortalitate au fost de două ori mai mari decât la femei). Efectul acestei situaţii se regăseşte şi în decalajul semnificativ dintre speranţa de viaţă a celor două sexe, mai mică cu 7 ani la bărbaţi decât la femei.

S-a accentuat fenomenul de dezurbanizare. În ultimii zece ani s-au produs mutaţii în ceea ce priveşte repartiţia pe medii de viaţă socială, în sensul creşterii ponderii numărului de locuitori din mediul rural de la 45,7% în 1992 la 47,3% în 2002 şi scăderii implicite a ponderii numărului de locuitori din municipii şi oraşe de la 54,3% în 1992 la 52,7% în 2002. Această situaţie a fost determinată atât de sporul natural negativ cât şi de migraţia internă şi externă.
În mediul rural sporul natural al populaţiei a fost negativ şi cu valori mai mari decât în mediul urban în fiecare an din perioada intercenzitară. Fluxul migraţiei interne cu schimbarea domiciliului din urban în rural (care s-a dublat în 2001 faţă de 1992) şi-a adus contribuţia la o scădere mai mică a numărului populaţiei rurale decât a populaţiei urbane.

Scăderea mai accentuată a numărului populaţiei din mediul urban a fost influenţată în bună măsură de emigrare, cu stabilirea domiciliului în străinătate. Numărul persoanelor din mediul urban care au emigrat în acest scop a fost de aproape cinci ori mai mare decât al celor din mediul rural. Această tendinţă de scădere a populaţiei urbane, care s-a manifestat continuu în ultimii 4 ani, măreşte decalajul dintre România şi celelalte ţări europene dezvoltate din punct de vedere economic, unde ponderea populaţiei urbane este de peste 70%.

Creşteri ale numărului populaţiei faţă de 1992, s-au înregistrat numai în judeţele Iaşi şi Ilfov, la nivelul celorlalte judeţe şi a municipiului Bucureşti fiind consemnate reduceri, după cum urmează: cu peste 10% în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, între 5-10% în judeţele Teleorman, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Prahova, Braşov, Harghita, Sibiu, Alba, Arad, Bihor, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare, iar în alte 23 de judeţe scăderi de până la 5%. Se menţine structura generală a populaţiei pe etnii. Persoanele de etnie română reprezintă 89,5% din totalul populaţiei, nivel înregistrat şi la recensământul anterior.
Concomitent, s-a micşorat ponderea populaţiei care s-a declarat de etnie maghiară de la 7,1% în 1992 la 6,6% în 2002 şi a crescut ponderea rromilor/ţiganilor de la 1,8% în 1992 la 2,5% în 2002. Nici una din celelalte etnii nu depăşeşte 1% din populaţia totală.

Mutaţiile intervenite în structura populaţiei după etnie la recensământul din 2002, comparativ cu cel din 1992, au fost determinate pe de o parte de nivelul diferit al creşterii naturale a populaţiei specifice fiecărei etnii (ca urmare a unui nivel diferit al fertilităţii şi mortalităţii), iar pe de altă parte de soldul negativ al migraţiei externe în cazul persoanelor aparţinând anumitor etnii.
În 39 judeţe ponderea populaţiei de etnie română este majoritară. În 28 de judeţe şi municipiul Bucureşti ea deţine o pondere de peste 90%. Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%) şi deţine o pondere de peste 20% în judeţele: Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

În judeţele în care populaţia de etnie maghiară este majoritară sau reprezintă peste 20% din total populaţie, ponderea românilor a crescut în anul 2002 comparativ cu 1992, cu excepţia judeţelor Covasna şi Sălaj în care ponderea lor a scăzut cu 0,2% şi respectiv 1%. O reducere a înregistrat populaţia de etnie germană, cu 49,7%, în principal, datorită emigrării în proporţie însemnată, având efecte vizibile asupra depopulării unor întregi localităţi. Structura populaţiei după limba maternă, confirmă ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie română.

Corelaţia dintre etnie şi limba maternă evidenţiază faptul că o parte dintre persoanele care s-au declarat ca aparţinând unei alte etnii decât cea română au declarat ca limbă maternă limba română
Astfel la 1000 persoane de etnie română revin 1017 persoane care au declarat ca limbă maternă limba română (proporţie în creştere faţă de 1992 când la 1000 persoane de etnie română reveneau 1013 persoane cu limba maternă română).

Un număr de 332 mii persoane (1,6%), au declarat că sunt de altă etnie, dar limba maternă este cea română. O situaţie similară este consemnată şi la persoanele care au declarat ca limbă maternă limba maghiară, numărul lor fiind cu 13 mii persoane mai mare decât numărul etnicilor maghiari. Pentru toate celelalte etnii, numărul persoanelor care au declarat ca limbă maternă limba etniei de care aparţin, este mai mic decât numărul persoanelor de etnie corespunzătoare limbii. Numărul persoanelor care s-au declarat la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 18 martie 2002 de religie ortodoxă a fost de 18.806 mii, reprezentând 86,7% din numărul total al populaţiei, pondere aproximativ egală cu cea din 1992.

În 31 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, ponderea persoanelor de religie ortodoxă reprezintă peste 80% din numărul populaţiei.
Numărul de gospodării înregistrate la Recensământul din 18 martie 2002 a fost de 7.392.131, formate din 21.384,1 mii persoane. S-au mai înregistrat 3.521 de gospodării instituţionale (din internate, cămine etc.), formate din 314,1 mii persoane. Faţă de datele recensământului precedent, numărul de gospodării ale populaţiei a crescut cu 1,4% (+103,5 mii gospodării). În aceste condiţii numărul mediu de persoane din care este alcătuită o gospodărie s-a diminuat de la 3,07 persoane în 1992 la 2,89 persoane în 2002.

Scăderea mărimii gospodăriei s-a datorat decoabitării gospodăriilor cu mai multe nuclee familiale, a unui număr mai mic de copii în familie şi a creşterii numărului de gospodării formate dintr-o singură persoană.
Ierarhizarea judeţelor după numărul de persoane ce revin pe o gospodărie, pe baza datelor recensământului din 2002, arată că 5 judeţe se situează la nivelul mediu pe ţară (2,89 persoane/gospodărie), 22 judeţe au un număr mai mare de persoane într-o gospodărie, iar 14 judeţe şi municipiul Bucureşti au mai puţine persoane în medie pe o gospodărie, decât media pe ţară.

Fond de locuinţe şi condiţii de locuit
Numărul de locuinţe a crescut în perioada 1992 - 2002 cu 451,4 mii respectiv cu 5,9%. În ultimii zece ani s-au îmbunătăţit condiţiile de locuit şi confort ale populaţiei, îmbunătăţire diferenţiată ca intensitate pe medii de locuit urban – rural şi pe regiuni de dezvoltare. La o creştere a numărului de locuinţe cu 5,9% (+451,4 mii locuinţe) în ultimii 10 ani numărul de camere de locuit a crescut în aceeaşi perioadă mai accentuat, cu 9,8% (+1855 mii camere), iar suprafaţa camerelor de locuit a depăşit creşterile de mai sus, atingând 17,7% (+45735 mii mp), creşteri realizate în condiţiile cunoscutei diminuări a numărului populaţiei ţării.

Creşterile mai rapide în mediul rural, în comparaţie cu mediul urban, la indicatorii de mai sus şi anume: creşterea numărului de locuinţe (+7,5% faţă de 4,5%), a numărului de camere de locuit (+13,6%, faţă de 6,2%), a suprafeţei locuin ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles