Anglia in secolul al XVII

Trimis la data: 2007-04-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 808kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Secolul al XVII-lea a fost bogat în evenimente pentru Anglia. Opoziţia dintre rege şi Parlament a declanşat revoluţia burgheză de la mijlocul secolului, care s-a terminat cu executarea regelui Carol I Stuart şi proclamarea republicii. Anglia a parcurs mai multe etape de la cea republicană la dictatura Protectoratului şi Restauraţia Stuarţilor. Perioada a fost dominată de dispute politice şi formarea primelor partide parlamentare, dar şi de adoptarea unor importatnte legi care, împreună cu Declaraţia drepturilor din 1689, pun bazele monarhiei constituţionale.

Revoluţia engleză

Organizarea politică a Angliei. Petiţia dreptului

În 1603, la moartea Elisabetei I, tronul englez a revenit regelui Scoţiei, Iacob I Stuart. Ocuparea tronului de către Stuarţi aducea modificări importante în Anglia, unde Tudorii guvernaseră ca monarhi absoluţi, graţie abilităţii şi personalităţii lor. Stuarţii urmăreau instaurarea unui absolutism de drept, ceea ce contravenea realităţilor politice din Anglia, unde Parlamentul – format din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor – împărţea puterea cu monarhia.

Atât Icob I, cât şi fiul său, Carol I (1625-1649), au încercat să guverneze fără a convoca parlamentul, cu ajutorul Consiliului Privat, pe ai cărui membri îi numeau sau revocau după bunul lor plac. Ei legiferau prin proclamaţii regale şi exercitau puterea juridică prin Camera Înstelată şi Curtea Înaltei Comisiuni. Stuarţii agreau catolicismul într-o ţară anglicană, unde se dezvoltase mişcarea numită puritanism care urmărea înlăturarea oricărei rămăşiţe a catolicismului. Presbiterianismul – un curent al puritanismului – devenise confesiune dominantă în Scoţia.

S-a conturat astfel o puternică opoziţie parlamentară împotriva Stuarţilor: încă din 1604 fusese votată Apologia Camerei Comunelor, în care se arăta regelui că el guvernează doar împreună cu Parlamentul, ce are însemnate privilegii, deoarece semnifică “libertăţile înnăscute ale poporului englez”. De fiecare dată când a fost convocat, Parlamentul şi-a reafirmat dreptul exclusiv de a aproba impozitele şi a criticat politica externă a regelui. Parlamentul a fost dizolvat şi convocat de mai multe ori.

În 1628, un grup de parlamentari, între care şi Thomas Wentworth, John Hampden şi John Pym, a redactat Petiţia dreptului, în care erau stabilite limitele puterii regale şi se arătau bazele legale ale prerogativelor Parlamentului, începând cu Magna Charta Libertatum, din 1215. Camera Lorzilor a aprobat Petiţia dreptului, iar regele a fost obligat să o sancţioneze. El nu i-a respectat prevederile, întrucât a dizolvat, în 1629, Parlamentul care nu a mai fost convocat până în 1640.

Începuturile revoluţiei

După o întrerupere de 11 ani, la 13 aprilie 1640, a fost convocat Parlamentul, deoarece războiul cu Scoţia necesita noi impozite. El a fost însă dizolvat după doar câteva săptămâni, deoarece şi-a exprimat opoziţia faţă de rege. Carol I a ordonat numeroase arestări şi a introdus taxe noi, dar înfrângerea în Scoţia şi grava criză financiară l-au determinat să accepte noi alegeri pentru Camera Comunelor. În urma acestor alegeri a rezultat “Parlamentul cel lung”, numit aşa deoarece a funcţionat timp de 13 ani (până în 1653).

Camera Comunelor a lansat ofensiva împotriva regelui şi a principalilor lui consilieri, susţinută fiind de o parte a lorzilor şi de populaţia Londrei. Regele a fost obligat să accepte hotărârea conform căreia Parlamentul nu putea fi desfiinţat fără propriul său consimţământ. Acesta a întocmit Mustrarea ce mare care enumera detaliat abuzurile comise de monarhie şi lua măsuri pentru prevenirea repetării lor. Ordinul regelui de a fi arestaţi cinci fruntaşi parlamentari nu a putut fi dus la îndeplinire datorită opoziţiei Camerei Comunelor. Drept urmare, regele a părăsit capitala în ianuarie 1642.

Războiul civil (1642-1649)

Părăsirea Londrei de către Carol I a semnificat începutul Războiului civil între armata regelui şi cea a Parlamentului.
Confruntările armate directe au durat până în 1645, timp în care regele a controlat nord-vestul Angliei, stabilindu-şi centrul la York şi apoi la Oxford, iar Parlamentul, partea de sud-est, având de partea lui flota. Populaţia Londrei şi poziţia strategică a capitalei.

Iniţial, parlamentarii au încercat realizarea unui compromis cu regele, timiţându-i Cele nouă propuneri care vizau restrângerea prerogativelor monarhice, iar Parlamentul urma să aibă dreptul de a controla politica internă şi externă. Propunerile au fost respinse de rege. Armata regală a obţinut mai multe victorii şi controla situaţia, în ciuda faptului

că a fost şi ea înfrântă la Marston-Moor (2 iulie 1644), unde un rol important l-a avut detaşamentul condus de Oliver Cromwell, numit Coastele de fier.
Cromwell a devenit una dintre marile personalităţi ale Revoluţiei. El a organizat Armata Noului Model şi a obţinut victoria decisivă de la Naseby (14 iunie 1645). Arhiva regelui a fost capturată, dovedinu-se că el ceruse ajutor străin împotriva propriului popor. Carol I a fugit în Scoţia, dar a fost prins şi predat Parlamentului din Londra.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles