Aparitia si dezvoltarea pietelor valutare

Trimis la data: 2010-06-18 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 120 Nota: / 10 Downloads: 3
Autor: Steopan Dimensiune: 328kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Aparitia si dezvoltarea pietelor valutare
In societatea contemporana, volumul zilnic de schimburi valutare tranzactionat in Londra, New York,Tokio depaseste ceea ce produc multe tari industrializate, intr-un an intreg. Cativa oameni din “dealing room” ruleaza sume mai mari decat cifra de afaceri a unei companii internationale de varf. Scimbul valutar reprezinta astazi o mare afacere, insa ca profesie are o existenta de mii de ani, datand, de fapt, din perioada aparitiei banilor. Secolul XIX a reprezentat ridicarea lirei sterline la rangul de principala moneda in schimburile comerciale internationale. Factorii principali care au condus la aceasta au fost:
- Rapida industrializare din Europa si America de Nord care a condus la dependenta de importuri de produse din Anglia, cum ar fi otelul si fierul.
- Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor engleze, care au permis expansiunea comertului international si a fluxurilor de capital implicate in tranzactii.

Referat despre Aparitia si dezvoltarea pietelor valutare
Din nefericire, odata cu dezvoltarea comertului sa marit si anvergura conflictelor internationale. Cand incepea razboiul intre principalele puteri coloniale in 1914, nimeni nu-si inchipuia consecintele devastatoare pe care acesta le va avea asupra economiei mondiale. Prabusirea economica postbelica a lovit puternic combatantii din primul razboi mondial si, odata cu crah-ul de pe Wall Streat din 1929, lumea intreaga a intrat intr-o accentuata perioada de recesiune economica, inflatia galopanta distrugand moneda unor state, cum ar fi de pilda, marca germana.

La sfarsitul anilor ‘ 30, cand economia incepea sa dea semne de revigorare, Europa se afla in fata unui alt conflict distrugator. Statele Unite au “profitat” de situtia creata pentru a-si consolida pozitia de principala putere economica. Industria americana avea clienti in toata lumea si platile se faceau in dolari. Treptat, dolarul a inlocuit total lira si a devenit principala moneda in schimburile internationale.

Dupa al doilea razboi mondial, guvernele aliate au dorit sa evite pe viitor repetarea haosului economic si monetar din anii ‘20-’30.
Primul pas la reprezentat reconstructia sistemului monetar international. Conferinta Natiunilor Unite pe teme finaciare si monetare care a avut loc la Bretton Woods in iulie 1944, a dus la crearea Fondului Monetar International si a Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare.

Obiectivul Fondului Monetar International a fost sa creeze o stabilitate monetara si sa inlocuiasca restrictiile care stanjeneau comertul international. Noile reguli stabileau mentinerea si ajustarea ratelor de schimb. Valoarea fiecarei monede nationale era exprimata printr-o cantitate fixa de aur, numai ca sustinerea intregului esafondaj se baza pe convertibilitatea dolarului. De asemnea, reconstructia economiei mondiale s-a produs mult mai rapid decat dupa primul razboi mondial datorita in special “Planului Marshall”, un program american de sustinere a vestului si estului Europei, in valoare de 12 miliarde de dolari.

Incepand cu sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, majoritatea tarilor isi onoreaza datoriile comerciale vanzand sau cumparand diferite monede contra dolarului. De exemplu, o companie britanica care importa bunuri din Germania are de platit pentru acestea in marci germane; firma da ordin bancii sale din Anglia sa plateasca furnizoruilui in marci germane, in acelasi timp debitandu-i contul in lire streline. Pentru a efectua aceasta tranzactie banca britanica trebuie sa obtina marci de pe piata internationala, deci cumpara marcile de la o banca germana si crediteaza contul in dolari al bancii germane, la New York. Banca engleza cumpara dolari contra lire, debitand contul firmei. Schimbul intre cele doua monede, “trecand prin dolar” poarta numele de “cross”. Avand in vedere ca 90% din comertul international se baza pe schimburi de acest tip, dolarul ramane si dupa al doilea razboi mondial moneda internationala cea mai folosita in relatiile comerciale.

1.3.1. Originile pietei eurodolarului
In timpul perioadei de reconstructie postbelice, Uniunea Sovietica acumulase uriase depozite in dolari detinute in bancile New York-eze in favoarea bancii pentru Europa de Nord din Paris si a Moscow Narodny Bank din Londra, aceste banci fiind prelungirile Bancii Centrale sovietice. Odata cu escaladarea razboiului rece, sovieticii au inceput sa se teama ca aceste sume vor fi “inghetate” de catre americani.
Pentru a preantampina aceasta miscare, sovieticii au transferat depozitele in dolari in banci europene. Acesti dolari nu mai puteau fi considerati capitaluri sovietice. Principalii depozitari erau bancile franceze nationalizate ce aveau sedii si in Londra. Alegerea a fost motivata pe de o parte de faptul ca, in Franta, comunistii erau puternic reprezentati, iar pe de alta parte datorita libertatii pietei londoneze. In plus, Londra avea stabilite relatii eficiente cu piata new york-eza, in special datorita participarii firmei de asigurari Lloyd's la aceasta.

Eurodolarii sunt dolari detinuti de banci aflate in afara jurisdictiei americane referitoare la bancile autohtone. Actualmente dolarii sunt fizic in Statele Unite dar sunt inregistrati in conturile deschise la bancile americane de catre banci straine, state suverane, companii si persoane fizice. Prefixul “euro” nu se refera la faptul ca euro dolarii trebuie sa fie detinuti de catre banci europene sau in Europa, deoarece s-au pus bazele tranzactiilor cu eurodolari si in locuri “exotice” cum ar fi Antilele Olandeze si Insulele Cayman, precum si Hong Kong, Singapore (asa numita piata a asiadolarilor), Bahrein si alte centre financiare.

Dupa implementarea in 1981 a facilitatilor financiare internationale, chiar si bancilor care opereaza in New York li s-a permis sa opereze cu eurodolari. Efectul a fost acela ca piata eurodolarilor a devenit o piata internationala de capitaluri care nu este supusa acelorasi restrictii care se aplica bancilor autohtone. Indiferent de locul in care se fac inregistrarile, important este ca orice tranzactie in dolari efectuata intre doua banci situate de o parte si de alta a oceanului trebuie reflectata printr-o tranzactie echivalenta intre un platitor si un beneficar in New York.

1.3.2. Dezvoltarea pietei eurodolarului
Piata eurodolarilor s-a dezvoltat foarte rapid in Londra in special din doua motive:
a) restrictiile privitoare la rata dobanzii pe piata americana impuse prin dispozitia ”Q” a Sistemului Federal de Rezerve. Acest act normativ specifica o limita superioara a dobanzilor pe care o puteau plati bancile americane la depozitele la termen, incurajand astfel depunatorii sa opereze pe piata londoneza, care oferea oportunitati mai bune de plasare a fondurilor. Dispozitiile impuse de Guvernul britanic in 1947, menite sa controleze intrarile si iesirile de lire sterline, au condus la incurajarea folosirii monedei americane pe pietele comerciale si de investitii internationale.
b) repartitia treptata a inflatiei in Statele Unite si Marea Britanie, cu consecinte asupra balantei de plati, in conditiile unui curs de schimb rigid.

In 1965 administratia SUA, incercand in continuare sa opreasca scurgerea de dolari in afara, a introdus un program de restrangere a creditelor externe care a diminuat fizic imprumuturile bancilor americane catre straini. Din 1968 aceste prevederi devin imperative. In acelasi timp, companiile multinationale americane au fost incurajate sa foloseasca piata eurodolarilor mai mult decat pe cea interna pentru procurarea mijloacelor necesare comertului international. Bancile americane au fost nevoite sa-si urmeze clientii in Europa si au gasit pe piata eurodolarilor o sursa atractiva de fonduri pentru afaceri pe piata interna.

Pentru a concluziona, in aceasta perioada bancile din Statele Unite au cautat noi oportunitati pe alte piete datorita restrictiilor la credit si a dobanzilor scazute de pe piata interna. Piata eurodolarilor, unde controlul operatiunilor de creditare a fost lasat, practic, la latitudinea fiecarei banci, s-a dezvoltat continuu. In aceasta situatie, diferenta intre piata new york-eza si cea a eurodolarilor ar fi trebuit sa o faca pe a doua mai putin atractiva pentru cei care imprumuta. In realitate, existenta rezervei legale pe piata interna a creditului - prin care bancile sunt obligate sa depuna la Banca Centrala o suma proportionala cu activele detinute - si absenta acestei constrangeri pe piata eurodolarilor a condus la o competitie pe baze legale intre cele doua piete.

1.3.3. Tendintele pietei eurodolarului
In anii ’60 multe banci americane si-au deschis sucursale la Londra, care au devenit rapid capabile sa efectueze toata gama de operatiuni bancare. Deoarece majoritatea operatiunilor de pe piata londoneza se bazau pe dolar, volumul tranzactiilor valutare in New York, unde, in ultima instanta se efectua cliring-ul, a crescut spectaculos.
In anii ’50 un dealer pe piata valutara new york-eza sau londoneza ar fi cotat o rata de schimb pe piata interbancara si s-ar fi asteptat sa efectueze o tranzactie de minim 10 000 $. La sfarsitul anilor ’60 suma acceptata pe piata era de cel putin 1 000 000 $.

In prezent minimul a ramas acelasi iar tranzactii de 5-10 milioane $ sunt obisnuite. Banca Reglementelor Internationale (Bank of International Settelments) estima, la sfarsitul anului 1989, valoarea datoriilor internationale importante catre bancile comerciale la 6 000 miliarde $, aproximativ 2/3 reprezentand datorii pe termen scurt (cu scadenta pana la 1 an).

Multi din cei care imprumutau dolari erau organizatii guvernamentale europene, asa ca bancile americane au inceput sa lucreze la Paris, Luxemburg, Frankfurt si Zurich. Bancile locale, pentru a nu fi preluate de americani, si-au concentrat actiunile pentru a concura pe piata.
Tarile care mai tarziu aveau sa formeze comunitatea ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles