Aplicatiile teoriei alegerii consumatorului

Trimis la data: 2008-09-26 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 5
Autor: Loredana Dimensiune: 45kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Aplicatiile teoriei alegerii consumatorului
Obiective
- a explica cum influenţează salariile oferta de muncă
- a arăta cum influenţează rata dobânzii economiile menajelor
- a clarifica dacă săracii preferă transferurile în natură sau în monedă.
Teoria alegerii consumatorului are nenumărate aplicaţii practice. Să urmărim, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai importante.
1.1. Curba cererii are întotdeauna pantă negativă?
Conform legii cererii, când preţul unui bun scade, oamenii consumă mai mult din acel bun. Această lege a cererii este reprezentată prin panta negativă a curbei cererii.

Referat despre Aplicatiile teoriei alegerii consumatorului
Se poate concepe totuşi o curbă a cererii cu panta pozitivă, care constituie o excepţie de la legea cererii şi înseamnă că individul consumă mai mult din bun când preţul acestuia creşte. În figura 3.1. am reprezentat harta de indiferenţă a unui consumator în cazul a două bunuri: cartofi şi carne. Iniţial, constrângerea bugetară a consumatorului este AB şi optimul este în C. Când preţul cartofilor creşte, constrângerea bugetară se deplasează spre origine şi devine dreapta AD, iar optimul trece în E. Se observă că sporirea preţului cartofilor l-a determinat pe consumator să cumpere o cantitate mai mare din acest bun.

De ce a reacţionat astfel consumatorul? Deoarece aici cartofii sunt un bun puternic inferior. Când preţul cartofilor a crescut, consumatorul a devenit mai sărac decât înainte. Efectul de venit îl determină pe consumator să consume mai puţină carne şi mai mulţi cartofi. În acelaşi timp, cartofii devenind relativ mai scumpi decât carnea, efectul de substituţie îl împinge pe consumator să cumpere mai multă carne şi mai puţin cartofi. Dar, în acest caz, efectul de venit ar depăşi efectul de substituţie, şi în final, consumatorul cumpără mai puţină carne şi mai mulţi cartofi, în pofida creşterii preţului cartofilor.

După economistul Robert Giffen, care a studiat prima oară acest fenomen, un produs care nu respectă legea cererii se numeşte bun Giffen. În exemplul nostru, cartofii reprezintă un bun Giffen.

Un bun Giffen este un asemenea bun, în cazul căruia efectul de venit este mai mare decât efectul de substituţie. În cazul bunurilor Giffen, curba cererii are panta pozitivă. Istoria arată că pentru irlandezii din secolul al XIX – lea cartofii reprezentau un bun Giffen. Constituind ponderea majoritară a hranei lor, creşterea preţului cartofilor genera un efect de venit foarte mare. Reducerea nivelului de trai îi determină să abandoneze consumul de carne, care devine un bun de lux, şi să consume mai mulţi cartofi. În practică, bunurile Giffen sunt foarte rare, aşa încât putem considera că, practic, legea cererii este inviolabilă.

1.2. Cum influenţează salariile asupra ofertei de muncă?
Până acum, teoria alegerii consumatorului ne-a învăţat maniera în care un individ îşi repartizează venitul între două bunuri. Dar această teorie poate clarifica şi maniera în care acest individ îşi repartizează timpul între muncă şi loisir.

Să luăm exemplul Mariei, care este contabilă şi lucrează pe cont propriu. Ea este trează 100 de ore/săptămână. O parte din acest timp îl consacră loisirurilor preferate: mersul pe bicicletă, TV, spectacole etc. Restul timpului lucrează în firma sa. Pentru fiecare oră de muncă ea câştigă 50 u.m., pe care le poate cheltui pentru a cumpăra bunuri de consum. Această remunerare (50 u.m./h) reflectă alegerea pe care Maria trebuie s-o facă între muncă şi loisir. Când sacrifică o oră de loisir în favoarea unei ore de muncă, ea câştigă 50 u.m., care-i permit un consum suplimentar.

În figura 3.2. am reprezentat constrângerea bugetară a Mariei. Dacă ea consacră 100 de ore loisirului, nu poate consuma nimic, iar dacă lucrează 100 de ore, ea câştigă un consum săptămânal de 50 x 100 = 5.000 u.m. Dacă lucrează 40 de ore/săptămână şi păstrează 60 de h pentru loisir, câştigă un consum săptămânal de 2000 u.m.

Este optimă această repartizare a timpului Mariei?
Să reprezentăm pe acelaşi grafic harta de indiferenţă a Mariei pentru cele două „bunuri”: consum şi loisirul. Ambele sunt bunuri normale, deci Maria preferă mai mult din ambele bunuri, adică doreşte să urce pe curbe tot mai înalte. Combinaţia optimă ar fi în E*, punctul de tangenţă al dreptei de buget cu cea mai înaltă curbă de indiferenţă posibilă.

Să urmărim ce se întâmplă dacă salariul Mariei creşte la 60 u.m./h. (Fig. 3.3.). Sunt posibile două rezultate. În ambele cazuri, restricţia bugetară pivotează spre exterior, devenind mai abruptă. Cu noua remuneraţie, Maria poate consuma mai mult în schimbul fiecărei ore de loisir sacrificate.

Scenariul 1:
Cele două figuri (3.3. şi 3.4.) arată preferinţe diferite, deci răspunsuri diferite la creşterea salariului. În ambele cazuri consumul creşte. Diferenţa constă doar în nivelul loisirului, care în al doilea caz (Fig. 3.4.) este mai înalt. Alegerea Mariei între consum şi loisir îi determină oferta de muncă, deoarece timpul care nu e consacrat loisirului, se consacră muncii. Cea de-a doua situaţie pare bizară la prima vedere. De ce să lucreze cineva mai puţin atunci când îi creşte salariul? Pentru a răspunde la această întrebare, recurgem la efectul de substituţie şi efectul de venit.

Să vedem mai întâi efectul de substituţie. Când salariul creşte, timpul afectat loisirului devine relativ mai scump, deci Maria măreşte consumul în detrimentul loisirului, fiind incitată să lucreze mai mult. Ca urmare, oferta ei de muncă are pantă pozitivă. Să vedem acum efectul de venit. Cu un salariu mai mare, Maria se deplasează spre o curbă de indiferenţă mai înaltă. Dacă consumul şi loisirul sunt bunuri normale, efectul de venit o incită să consume mai mult din ambele „bunuri”, deci îşi va reduce oferta de muncă şi curba ofertei sale de muncă va avea panta negativă.

Teoria economică nu poate prezice rezultatul final al acestui joc. Dacă efectul de substituţie depăşeşte efectul de venit, Maria va lucra mai mult, iar în caz contrar, va lucra mai puţin.

1.3. Cum influenţează rata dobânzii economiile menajelor?
Una din importantele decizii cu care se confruntă menajele (şi indivizii) constă în a determina partea de venit care se va consuma în prezent şi cea care se va economisi în vederea unui consum viitor. Teoria alegerii consumatorului ne clarifică modul în care se judecă această alegere.

Să luăm exemplul lui Ion, care în momentul actual este lucrător activ (angajat) şi-şi pregăteşte pensionarea viitoare. Pentru a simplifica analiza, să împărţim viaţa lui Ion în două perioade :
a) la început, el este tânăr şi lucrează,
b) apoi, el este bătrân şi se pensionează.

Cât timp lucrează, câştigă 100.000 u.m., pe care le împarte între consum şi economisire. Când devine bătrân şi pensionar, consumă ce a economisit plus dobânda aferentă. Să presupunem că rata dobânzii este de 10%. Pentru fiecare u.m. economisită în prima perioadă (activă) de viaţă, Ion poate consuma 1,10 u.m. în perioada a doua de viaţă (pensionare). Deci, Ion trebuie să aleagă între două „bunuri” speciale: X = consumul în perioada tinereţii şi Y = consumul în perioada bătrâneţii. Preţul relativ al acestor „bunuri” este determinat de rata dobânzii.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles