Arghezi - Estetica uratului

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Pricope Simona Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Tudor Arghezi ,poet al întrebărilor,realizează cea mai adăncă reformă a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii noastre moderne,comparabilă cu reforma facută în literatura franceză de Victor Hugo ,altadată întemeind “republica vocabularului ”pe concpţia că “Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei”,poetul nostru selectază alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse în poezie,dând astfel ,”dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar [i celor compromise.”
Raporteaza o eroare

Pricope Simona
Cl a XI a A

ESTETICA URÂTULUI ÎN OPERA
LUI TUDOR ARGHEZI



Tudor Arghezi ,poet al întrebărilor,realizează cea mai adăncă reformă a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii noastre moderne,comparabilă cu reforma facută în literatura franceză de Victor Hugo ,altadată întemeind “republica vocabularului ”pe concpţia că “Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei”,poetul nostru selectază alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse în poezie,dând astfel ,”dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar [i celor compromise.”
Creatorul sincronismului,Lovinescu emisese despre Arghezi ,în Criticele sale opinii elogioase,sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii române contemporane:”Se poate afirma că Tudor Arghezi începe o nouă estetică :”estetica poeziei scoasă din detritusuri verbale” ”.În întregime adevărată ,o altă opinie lovinesciană îşi pastrează şi astăzi valabilitatea ,după opinia autorului “Muta]iei valorilor estetice”,estetica argheziană este “antisimbolistă“,deoarece spre deosebire de simboliştii mânaţi de teribilul îndemn de “spiritualizare a materiei”,Tudor Arghezi “invers prin materializare .“
Precum Victor Hugo şi mai apoi Baudelaire ,Rimbaud şi alţi poeţi francezi în secolul trecut ,care încetăţeniseră în literatură toate cuvintele ,chiar si cele “compromise”,Tudor Arghezi obţine sinteza poetică din rezervele cele mai vulgare ale limbii române,mai cu seamă în Flori de mucigai revolu]ionând astfel limbajul liricii româneşti.
Marele scriitor fancez Charles Baudelaire spunea:”E un miraculos privilegiu al artei c oribilul ,artistic exprimat,devine frumuseţe şi că durerea ritmată şi cadenţată umple spiritul cu o bucurie liniştită.”
Odată Baudelaire a elogiat pe Daumier tocmai pentru capaciatea acestuia de a reprezenta josnicul,trivialul ,abjectul,cu o claritate exactă ,căci Baudelaire consideră că poetul poate să
facă să se nască din urât un farmec nou.În acest climat artistic se mişcă si poetul nostru Tudor Arghezi,pentru care subiectele de literatură nu mai tolerează pretutindeni conceptul mai vechi al frumuseţii.Arghezi inaugurează la noi “estetica urâtului” ,avându-l ca model pe “scepticul de la Sena” ,Charles Baudelaire .Poetul Florilor răului l-a impresionat prin razvrătirea împotriva cerinţelor esteticii clasice .Precursor al unei estetici a urâtului ,sincer până la brutalitate ,satanic şi amar, el găsea în contemplarea răului ,a mizeriei ,impulsuri către puritatea pierdută.
Tudor Arghezi a studiat îndelung scrierile lui Baudelaire si a intrebuinţat pâna la ultima poezie uneltele de lucru ale artistului.
Încetoţenirea esteticii urâtului ,existentă la Baudalaire,cu care Arghezi are numeroase contingenţe ,se realizează la poetul român într-o cuprindere mult mai vastă şi în mod pregnant .La Baudelaire se observă o îmbogaţire a mijloacelor poetice cu imagini neângăduite până atunci în lirică ,aşa cum se întâmplă într-o oarecare măsură şi la Macedonski .Dar ,aceste imagini ale urâtului au o arie limitată :apariţia cadavrului,a locului de perdiţie,a scenei orgiace.În considerările sale,Vladimir Streinu dă chiar o lista de termeni din Fleurs du mal de Charles Baudelaire ,precum:bourbeux,peur,helmithes,chancre,poison,crachat,
cadavre,tette,ver,brute,venin,iar apoi o alta din creaţia argheziană:venin,scară,mucegaiuri,bube,noroi,scârbit,putregai.La Arghezi ,asemenea imagini au o sferă largă şi apar într-o factură cu totul inedită,începând cu ciorchinele de negi din Testament ,continuând cu stihurile panfletare din Blesteme şi Psalmi şi ajungând la un microcosmos baroc ,cum este viziunea germinaţiei enorme a cartofilor leturzi din Har.
Interesul lui Tudor Arghezi pentru urâtul din viaţă devine o atitudine estetică ,întâlnită şi la Dostoievski în amintiri din Casa morţilor ,la Tolstoi în Învierea ,la Gorlsi în Azilul de noapte.
Volumul Cuvinte potrivite un debut editorial ,apărut în 1927 , se deschide cu poezia Testament ,care reprezintă o”ars poetică” ,definind crezul artistic al poetului în ceea ce priveşte estetica urâtului ,ca dimensiune fundamentală a creaţiei lui Tudor Arghezi.În această poezie Arghezi a enunţat una din laturile complexei sale personalităţi poetice:
“Din bube ,mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi .”
Cu alte cuvinte ,poetul a indicat una din valorile poetice noi ,încetăţenite de dânsul şi anume ,poetizarea trivialului.Poezia e născută din”bube ,mucegaiuri şi noroi” şi ea trebuie să amintească întotdeauna care-i sunt izvoarele.Chintesenţa esteticii argheziene –întemeierea unei estetici noi ,estetica urâtului ,este inclusă în aceste versuri.Cu o forţă extraordinară de sugestie ,Arghezi foloseşte aceste metafore ale ale treptei organice(“bube”) ,ale celei vegetale(“mucegaiuri”) ,ale celei minerale(“noroi”),şocând prin această referire la tot ceea ce vizează grotescul şi urâtul ,motive preluate de la Victor Hugo şi Baudelaire.
Poemul apare ca o estetică plină de probleme şi de puncte,arta argheziană e facută din “veninuri” ,”înjurături” ,veninul s-a preschimbat în miere ,lăsândui-se puterea şi poezia s-a sterilizat ,a devenit un cântec pur ,înjurătura rămânând ,inefectivă practic ,numai pentru colorarea ei.”Mierea” presupune “veninul” şi poezia un conţinut purificabil.Se ridică problema experienţei individului şi a tradiţiei ,aceasta ducând la trecerea generaţiilor ,la vărsarea oaselor ,oasele la îngrozitoarea germinare universală ,deci la viziunea cosmică:
“Făcui din zdrenţe muguri şi coroane,
Veninul stâns l-am preschimbat în miere ,
Lăsând întreaga dulcea lui putere .
Am luat ocara ,şi torcând uşure
Am pus-o când să-mbie ,când să-njure.”
“Zdrenţele” sunt resturi ,reprezintă elemente ale descompunerii ,o formă de degradare a materiei ,poetul reuşind să imprime caracterul de rod ,de inflorescenţă.
Aceste versuri faimoase despre alchimia verbală proprie l-au făcut pe Eugen Lovinescu să remarce ,încă din vremea sa ,după apariţia Cuvintelor potrivite ,formidabila capacitate a poetului de a transfoma “veninul” în “miere” ,păstrându-şi totuşi “dulcea lui putere” ,de a transforma “mucegaiurile,bubele şi noroiul” în frumuseţi inedite ,care constituie şi nota diferenţială a poetului şi principiul unei estetii creatoare de noi valori literare:”Valoarea lui nu stă în determinante psihologice ,ci în ineditul expresiei,inedit ieşit din forţa negalată de a transforma la mari temperaturi mucegaiurile ,bubele şi noroiul ,în substanţă poetică” .
Transfigurarea estetică este pentru Arghezi o continuare şi în acelaşi timp o împlinire.Dar pe lângă acest proces apare,se revelează un har ,prin transparenţa mizeriei umane,a reziduurilor suferinţei acumulate,ca şi a răului multiplicat.Astfel se remarcă un proces esenţial în această poetică :revelarea.Transfigurarea nu se petrece doar în ordinea suferinţei,ci şi a răului.Spre deosebire de cele mai multe doctrine asupra condiţiei poetului şi a poeziei,din ultimul secol,viziunea argheziană respinge o demonie a poeticului,găseşte in Arghezi un poet nedeclarat, dar cu atât mai tenace.A fi mai tare decât demonul ,a converti răul,a transfigura oroarea constituie un alt aspect esenţial al acestei poetici,cu urmări pe planul viziunii ,al motivelor imaginarului şi al tratării cuvîntului:”Din bube ,mucigaiuri şi noroi/Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”.Exegeza acestor versuri ar putea invoca o tendinţă a esteticii”decadent”-“crepusculare” spre estetizarea urâtului ,spre valorificarea macabrului,a oribilului.A căuta răului o justificare ,chiar o exaltare estetică nu este obiectivul lui Arghezi.Transfiguarea poetică a “micegaiurilor” ,”bubelor” şi “noroiului” nu idilizează răul ,urâtul,nu transformă infernul in paradis.Ea este altceva decât o “alchimie a răului” ,o distilare prin care “datul verbal e distanţat de rosturile sale pragmatice şi purificat “,ca şi durerea “de vecii întregi” , toate aceste imagini ale entropiei cosmice şi umane devin ,metaforic ,un sol prielnic “rodului”.Acesta apare în intimitatea de matrice a pamântului ,sămânţă în carnea fructului,prunc în pântecul mamei, ci chiar în ceea ce par să-l nege ,în bube ,în mucigaiuri,în putregai,acolo unde viaţa ,chiar ce mai mizeră viaţa dospeşte.Peste tot ,în “pământul greu, muncit de duşmănie “ ,unde “nici o sămânţă n-are să se piardă“,printre “pietre sterpe şi uscate “,unde ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.