Argumentare - Enigma Otiliei

Trimis la data: 2007-07-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 5172
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Publicat în 1938, romanul „Enigma Otiliei” apare la sfârşitul perioadei interbelice, de puternică afirmare a speciei. Romancierul îşi trădează formaţia de critic literar, deoarece comentariul vieţii înfăţişate în roman trece înaintea vieţii create. Teoreticianul romanului românesc optează pentru romanul obiectiv şi metoda balzaciană, dar scritorul depăşeşte programul estetic, realizând un roman al „vocaţiei critice şi polemice”.

Opera literară EO este roman prin amploarea acţiunii, desfăşurată pe mai multe planuri, cu conflict complex, la care participă numeorase personaje. Este roman realist prin: temă, structura închisă, specificul secvenţelor descriptive, realizarea personajelor, dar depăşeşte modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic şi polemic, prin elemente ale modernităţii.
Proza realist-obiectivă se realizează prin naraţiunea la persoana aIIIa. Viziunea „dindărăt” presupune un narator obiectiv, detaşat, care nu se implică în faptele prezentate. Naratorul omniscient ştie mai multe decât personajele sale şi, fiind omniprezent, el controlează evoluţia lor ca un regizor universal. El plăsmuieşte traiectoriile existenţei personajelor, dar acestea acţionează automat, ca nişte marionete.

Deşi adoptă un ton obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunică, prin postura de spectator şi comentator al comediei umane reprezentate, cu instanţele narative. Naratorul se ascunde în spatele măştilor sale, care sunt personajele, fapt dovedit de limbajul uniformizat.
Prin temă, romanul este balzacian şi citadin. Caracterul citadin este un aspect al modernităţii lovinesciene. Romanul este o frescă a brugheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea în care imaginea societăţii constituie fundalul pe care se proiectează maturizarea unui tânăr care, înainte de a-şi face o carieră, trăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie. Romanul este realist-balzacian prin motivul moştenirii şi al paternităţii.

Alcătuit din douăzei de capitole, el este construit pe mai multe planuri narative, care urmăresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor. Un plan urmăreşte lupta dusă de clanul tulea pentru obţinerea moştenirii lui Costache Giurgiuveanu. Al doilea plan preintă destinul tânărului Felix Sima care, rămas orfan, vine la Buc pentru a studia Medicina, locuieşte la tutorele lui şi trăieşte iubirea adolescentină pentru Otilia.
Succesiunea secvenţelor narative este redată prin înlănţuire, care constă în respectarea cronologiei faptelor. Unele secvenţe narative se realizează scenic, prin dispunerea personajelor, prin spontaneitatea dialogului sau elocvenţa discursului, notarea gesturilor şi vestimentaţie, ca în didascalii. Dialogul conferă veridicitate şi concentrare epică.

Acţiunea romanului începe cu venirea tânărului Felix, orfan, în casa unchiului şi tutorelui său legal. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o creşte în casa lui pe Otilia mărculescu, fiica sa vitregă, cu intenţia de a o adopta.
Caracteristicile arhitectonice ale străzii şi ale casei lui moş Costache sunt surprinse de „ochiul unui estet”, din perspectiva naratorului specializat, deşi observaţia îi aparţine personajului intrus care caută o anumită casă. Pătruns în casă, Felix îl cunoaşte pe unchiul său, pe verişoara Otilia şi asistă la o scenă de familie: jocul de table.

Intriga se dezvoltă pe două planuri care se întrepătrund: istoria moştenirii lui Costache Giurgiuveanu şi destinul tânărului Felix Sima. Primul plan se bazează pe competiţia pentru moştenirea averii bătrânului deoarece el este proprietar de imobile, restaurante şi acţiuni. El nu pune în practică niciun proiect privitor la asigurarea viitorului otiliei, pentru a cheltui bani, însă clanul Tulea urmăreşte succesiunea totală a averii lui, plan periclitat de ipotetica adopţie a Otiliei. Planul al doilea, planul formării tânărului Felix, urmăreşte experienţele trăite de acesta în casa unchiului său, în special iubirea adolescentină pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindcă primează dorinţa de a-şi face o carieră. Otilia îl iubeşte pe Felix, dar după moartea lui moş Costache, îi lasă tânărului libertatea de a-şi împlini visul şi se căsătoreşte cu Pascalopol, bărbat matur care îi poate oferi înţelegere şi protecţie. În epilog aflăm că Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-şi trăi tinereţea, iar Otilia a devenit soţia unui conte exotic, căzând în platitudine.

Conflictul romanului se bazează pe relaţiile dintre două familii înrudite, care sugerează universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, şi Otilia Mărculescu, fiica celei de-a doua soţii decedate a lui moş Costache. În această familie pătrunde Felix Sima, fiul surorii bătrânului. Un alt „intrus” este Leonida Pascalopol, un prieten al bătrânului, care este atras în familia Giurgiuveanu de afecţiunea pentru Otilia, pe care o cunoştea de mică.
A doua familie, înrudită, care aspiră la moştenirea averii bătrânului este familia surorii lui moş Costache, Aglae. Clanul Tulea este alcătuit din soţul, Simion Tulea, şi cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica şi Titi. În această familie pătrunde Stănică Raţiu, care este căsătorit cu Olimpia şi care doreşte să obţină zestrea ei.

Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciană a descrieii mediului şi fizionomiei pentru deducerea trăsăturilor de caracter. Romanul realist tradiţional devine o adevărată comedia umană, plasând în context social personaje tipice. Tendinţa de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: moş Costache este tipul avarului, Aglae este baba absolută, Aurica este fata bătrână, Simion este dementul senil, Stănică Raţiu este arivistul, Otilia este cocheta, Felix este ambiţiosul, iar pascalopol este aristocratul rafinat.

O trăsătură a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. Moş Costache nu este un avar dzumanizat. El nu şi-a pierdut instinctul de supravieţuire deoarece cheltuieşte bani pentru propria sănătate şi nutreşte o iubire paternă pentru Otilia. El este o combinaţie între două caractere balzaciene:avarul şi tatăl. Felix nu este ambiţiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat, dar hotărât să-şi facă o carieră.
Deşi adoptă un ton obiectiv, naratorul se ascunde în spatele personajelor sale fapt dovedit în limbajul personajelor care utilizează aceleaşi mijloace lingvistice, indiferent de situaţia socială sau cultura lor. Cu toate acestea, Aglae pronunţă învechit unele cuvinte („falşă”), marcă a inculturii şi a snobismului.

Se utilizează fraza amplă. Se observă preferinţa în descriere pentru grupul nominal şi pentru epitetul nelogic (faţa juvenilă, tăietura elenică a nasului, aspect bizar, etc). Descrierea se realizează prin aglomerarea detaliilor sau prin hiperbolizare (imaginea romantică a Bărăganului). Precizia notaţiei are uneori rolul didascaliilor şi susţine, împreună cu dialogul sau monologul, caracterul scenic al secvenţelor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles