Argumentare basm cult - Harap alb

Trimis la data: 2007-07-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 24
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Basmul cult este o specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori simbolice, cu acţiune implicând supranaturalul şi supusă unor acţiuni convenţionale, care înfăţişează parcurgerea drumului maturizării de către erou. Conflictul dintre bine şi rău se încheie prin victorie forţelor binelui. Personajele îndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de funcţii: antagonist, ajutoare, donatori. Reperele temporale şi spaţiale sunt vagi, nedeterminate.
Raporteaza o eroare

Ion Creangă şi-a câştigat faima de mare scriitor postum, fiind încadrat între marii scriitori clasici români relativ târziu. Între scrierile sale, „Povestea lui harap-Alb” este o creaţie complexă care depăşeşte modelul basmului tradiţional printr-o serie de elemente ce evidenţiază originalitatea scriitorului.
Naraţiunea la pers a IIIa este realizată de un narator omniscient, dar nu şi obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflecţii. („Eu sunt dator să vă spun povestea şi vă rog să ascultaţi...”)

Spre deosebire de basmul popular, unde predomină naraţiunea, basmul cult presupune îmbinarea naraţiunii cu dialogul şi cu descrierea. Naraţiunea este dramatizată prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dublă funcţie, ca în teatru: susţine evoluţia acţiunii şi caracterizarea personajelor. Prezenţa dialogului susţine realizarea scenică a secvenţelor narative, „spectatori” ai maturizării feciorului de crai fiind atât celelalte personaje, cât şi cititorii.
Tema basmului este triumfuluibinelui asupra răului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin vicleşug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul), pedeapsa, căsătoria.

Acţiunea se desfăşoară lineară, succesiunea secvenţelor narative este redată prin înlănţuire. Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitate şi aspaţialitatea convenţiei: „Au cică era odată într-o ţară un crai care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară. (...) Ţara în care împărăţea fratele cel mare era tocmai la o margine a pământului, iar crăiia ăstuilalt la altă margine.” Fuziunea dintre real şi fabulos se realizează încă din incipit. Reperele spaţiale sugerează dificultatea aventurii eroului, care trebuie să ajungă de la un capăt la celălalt al lumii; în plan simbolic: de la imaturitatea, la maturitate.
În basm sunt prezente clişeele compoziţionale. Formula iniţială, „Amu cică era odată”, şi formula finală, „Şi veselia a ţinut ani întregi, şi acum mai ţine încă.”, sunt convenţii care marchează intrarea şi ieşirea din fabulor. Formulele mediane-„Şi merg ei o zi, şi merg două, şi merg 49...”, „...şi mai merge el cât merge...”- realizează trecerea de la o secvenţă narativă la alta şi întreţin suspansul.

Parcurgerea drumul maturizării de către erou presupune un lanţ de acţiuni convenţionale, momente ale subiectului: o situaţie iniţială de echilibru (expoziţiunea), o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul iniţial (intriga), apariţia donatorilor şi a ajutoarelor, acţiunea reparatorie, refacerea echilibrului şi răsplata eroului (deznodământul).
Cartea” primită de la împăratul Verde, care, neavând decât fete, are nevoie de un moştenitor la tron, este factorul perturbator al situaţiei iniţiale şi determină parcurgerea drumului iniţiatic de cel mai bun dintre fii craiului.

Destoinicia fiilor este probată mai întâi de crai, deghizat în ursul de la pod. Podul simbolizează trecerea la altă etapă a vieţii şi se face într-un singur sens. Mezinul trece această probă cu ajutorul calului năzdrăvan, care „dă năvală asupra ursului”.
Trecerea podului urmează unei etape de pregătire. Drept răsplată pentru milostenia arătată Sfintei Duminici, deghizată în cerşetor, mezinul primeşte sfaturi de la aceasta să ia „calul, armele şi hainele” cu care tatăl său a fost mire pentru a izbândi. Se sugerează, astfel, că tânărul va repeta iniţierea tatălui în aceleaşi condiţii. Calul va deveni tovarăşul şi sfătuitorul tânărului, dar are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura.

Trecerea podului este urmată de rătăcirea în pădurea labirint, simbol ambivalent, loc al morţii şi al regenerării, căci pentru tânăr se va încheia o etapă şi alta va începe: „de la un loc i se închide calea şi încep a i se încurca cărările”. Pentru tânărul fiu de împărat, rătăcirea în pădure şi întâlnirea spânului e totodată un drum către centrul propriei fiinte: el cunoaşte răul, dar şi propriile limite în faţa răului. Imaginea fântânii completează simbolistica pădurii, putând avea semnificaţie de coborâre în Infern, adică de moarte şi înviere. Fiul de crai dispare sub puterea spânului, renăscând în postura de slugă. Schimbarea numelui reprezintă începutul iniţierii spirituale, unde va fi condus de Spân. Numele de Harap- Alb, bazat pe oximoron, exprimă pe de-o parte statutul de slujitor, iar pe de-altă parte, faptul că esenţa morală a tânărului rămâne intactă, fapt dovedit de-a lungul călătoriei când el respectă jurământul făcut Spânului de a-l sluji.

Ajunşi la curtea împăratului Verde, Spânul îl supune la trei probe: aducerea sălătilor din Grădina Ursului, aducerea pielii cerbului „cu cap cu tot, aşa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc” şi a feteiîmpăratului Roş pt căsătoria Spânului.
Primele două probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care îl sfătuieşte cum să procedeze şi îi dă obiecte magice: pentru urs îi dă o licoare cu „somnoroasă”, iar pentru cerb îi dă obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă- Cot. A treia probă presupune o altă etapă a iniţierii, este mai complexă şi necesită mai multe ajutoare.

În drum spre împăratul Roş, Harap-Alb dă dovadă de pricepere, curaj şi înţelepciune când ajută poporul gâzelor. În schimbul ajutorului său, crăiasa furnicilor şi crăiasa albinelor îi oferă fiecare câte o aripă.
Ceata de monştri îl însoţesc spre a-l ajuta în încercările la care este supus la curtea împăratului Roş. Pentr că s-a arătat prietenos şi comunicativ, i se alătură Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă.
După ce trece cu bine de încercările impuse de împăratul Roş, fata împăratului, „o farmazoană cumplită”, impune o ultimă probă: calul lui Harap-Alb şi turturica ei trebuie să aducă „trei smicele de măr şi apă vie şi apă moartă de unde se bat munţii în capete”. Proba fiind trecută de cal, fata îl însoţeşte pe Harap-Alb la curtea împăratului Verde. Pe drum, eroul se îndrăgosteşte de fată, dar rămâne credincios jurământului către Spân şi nu-i mărturiseşte fetei adevărata lui identitate.

Fata îl demască pe Spân, care îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul şi îi taie capul. În felul acesta îl dezleagă de jurământ, iar rolul Spânului ia sfârşit. Calul distruge întruchiparea răului: „zboară cu dânsul în înaltul cerului, şi, apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere.”
Decapitarea eroului este ultima treaptă şi finalul iniţierii, având semnificaţia morţii iniţiatice. Învierea este realizată de farmazoană, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. În final, eroul primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi împărăţia unchiului său. Nunta şi schimbarea statutului social confirmă maturizarea eroului. Deznodământul constă în refacerea echilibrului şi răsplata eroului.

În basm, sunt prezente numerele magice 3, 12, 24; care sunt semne ale totalităţii.
Caracterul lui Harap-Alb evoluează pe parcursul întregii opere, în timp ce celelalte personaje sunt tipologii umane reductibile la o trăsătură dominantă: răul, frigurosul, mâncăciosul, etc.
Harap-Alb nu are puteri supranaturale, dar dobândeşte prin trecerea probelor o serie de valori etice necesare unui împărat. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfânta Duminică: „Când vei ajunge şi tu odată mare şi tare, îi ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.