Armele de la Perisani

Trimis la data: 2005-03-01 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 451
Autor: Lucian Patrascanu Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Armament de parade, de obicei lucrat in metale pretioase, purtat la ceremonii de catre sefi militari ai uniunilor de triburi, apare mult mai rar documentat, fiind si mai putin cunoscut, in ciuda faptului ca utilizarea sa de catre traci este mentionata in izvoarele antice, de insemnatatea si valoarea poemelor homerice de pilda. Este probabil si motivul pentru care armele de argint si aur descoperite in Romania, la persinari (comuna Vacaresti, judetul Dambovita), au starnit un atat de mare interes si atatea comentari si referiri din partea specialistilor, nu numai romani ci si straini.



COLEGIUL TEHNIC ,,MIRON NOCOLESCU"

0x01 graphic

Armament de parade, de obicei lucrat in metale pretioase, purtat la
ceremonii de catre sefi militari ai uniunilor de triburi, apare mult
mai rar documentat, fiind si mai putin cunoscut, in ciuda faptului ca
utilizarea sa de catre traci este mentionata in izvoarele antice, de
insemnatatea si valoarea poemelor homerice de pilda. Este probabil si
motivul pentru care armele de argint si aur descoperite in Romania, la
persinari (comuna Vacaresti, judetul Dambovita), au starnit un atat de
mare interes si atatea comentari si referiri din partea
specialistilor, nu numai romani ci si straini.

Incertitudinile

unei descoperiri

______________________________________________________________________
______________

In legatura cu aducerea in lumina a tezaurului a circulat o vreme
informatia ca despre aceasta comoara s-a afalat abia atunci can d
autoritatile au fost instiintate ca un denist din Craiova a
achizitionatbucati de aur provenind de la Persinari,pe care learfi
utilizat in tratarea unor pcienti...

Orcum, pana in anii 90 ai veacului ai veacului trecut, pe baza
relatarilor celor implicate in descoperirea armelor de la Perisanari,
in literature de specialitate s-a admis ca piesele au aparut sucesiv
in trei etapesi in locuri diferite (apropiate totusi unele de
celelalte);in 1954,cand,pe terasa stanga a paraului Nucetel , in
timpul sapari unei gropi pentru extragerea lutului, au fost gasite o
spada fragmentara de aur si fragmentele mai multor topoare de lupta,
din agint; in 1962;cand, pe un teren cultivat-la circa50-60 m de locul
primei descopoeriri-, un localnic a zarit ,,primele fire de grau de
curand rasarite", ,,un obiect lucitor, in forma unei baionete" si,
sapandmai adanc, a recuperat ,,alte 10 obiecte asemanatoare" (care
constituie cele 11 pumnale sau lamede halebare din aur); in fine, in
1978, cand in conditi ramase necunoscute s-au mai gasit 9 fragmente
dintr-unal 12-lea pumnal (sau lama de halebarda).

In iulie 1993insa, s-a efectuat o noua cercetare la Persinari -
investigand locurile, interogand (acum, in conditile lipsie de
suspiciunisi amenintari) pe singurul satean ramas in viata, dinte
toticei implicate in aflarea comorisi in ancheta ce a
urmat;reconsiderand declaratile facutealtadata in legaturacu acesteasi
dispunanda de rezultatele analizelorde la

laborator. Aceasta cercetare a dezvaluit o alta realitate: armele de
argint si aur ce alcatuiau tezaurul au fost gasite,toate,la o data
unica, in primavera anului 1954, in conditii a caror exactitate nu mai
poate fi reconstituita, de copii care pasteau vacile...Numai ignoranta
ia facutpe doi tarani sa deteroreze mai multe obiecte (indeosebi

topoarele de argint)iar interventia brutala a militiei statului
communist, care a semanat groaza printer localnici, a dus la tainuire
tem porara a unor piese de aur si la declarati falseprivind datele
calen daristice si locurile descoperirilor.

Un unicat

arheologic

______________________________________________________________________
__

0x08 graphic
Tezaurul (expus in present la muzeulla Muzeul National de Istorie a
Romaniei, din Bucuresti) s-a inpus si se mentine in atentia
specialistilor, prin cantitatea apreciabila de aur(peste 4 kg)
inmagazinat in 13 obiecte, prin prezenta topoarelorde lupta
(incercarile de recontituire au indentificat, sigur, patru
exemplare-tip) totalizand aproape 600 g argint, in conditile raritati
extreme a acestui material in sud-estul Europei, in epoca bronzului;
in fine dar, dar cu deosebire, datorita surprinderi in asociere a unor
tipuri de obiete preistorice cu particularitati ale formei rar
constatate de arheologi si suscitand, asupra functionalitatiilor si
incadrari cronologice. Opinii divergente s-au emis si in privinta
celorlalte obiecte de la Persinari. Piesele lanceolate, cu marimea
redusa de ce a spadei, sunt, sunt dupa unii arheologi, pumnale, dupa
altii-lame de halebare. A intervenit si apreciere numismaticilor:
bazandu-se pe faptul ca, dupa turnare in tipare, lamele lamele de aur
nu au fost finisate, ei le-au considerat lingouri de metal pretios,
insemne premonetare utilizate in circuitul schimbului de produse,
intr-o etapa premergatoare interveniri si folosiri monedelor. Opinia -
s-a replicat - ,,nu este insa sustinuta printr-o greutate oarecum
uniforma a intregului lot, diferenta dintre piesa cea mai usoara
(233,15 g) sic ea mai grea (505,65 g) fiind consideratea, mai alesca
este vorba despre aur, nu depaseste un material oarecare"

In sfarsit, chiar si in legaturacu incadrarea cronologica, aprecierile
sunt departe de a fi unanime. Daca, initial, cei mai multi cercetatori
ai tezauruluiau optat pentru o dotare in jurul anilor 1600-1500
i.Hr.;daca, apoi, adoptandu-se o noua cronologie a epoci bronzului din
Romania, piesele de argint si aur descoperite la Persinari au fost
plasate catre anii 2400-2200 i.Hr.; recent este tot mai aceptata
opinia academicianului Alexandru Vulpe, directorul Institutului de
Arheologie ,,Vasile Parvan" potrivit careia, in cazul unor tezaure ca
acestea, se cere facuta o distinctie intre data la care au fost
realizate (tehnic) obiectele si momentul cronolgic al depuneri lor in
pamant, intre acestea doua putându-se derula un interval de timp chiar
de cateva sute de ani...

Doar intro singura privinta s-a manifestat unanimitate deplina intre
specialisti: in aprecierea functionalitatii pieselor. Toti au opinat
ca nici spada, nici pumnalele sau lamele de halebarde, nici chiar
topoarele de argint, fiind lucrate din metale cu duritate scazuta,
n-au putut fi arme propriu-zise, utilizate in comfruntarile corp la
corp.

Toate au fost ,,piese de reprezentare" insemne de rang, de care
personaje cupozitie deosebita, inalta, in societatea a tracilor
nordici, si care se transmiteau dintr-o generatie intr-alta.

Apare deci pe deplin indreptatita opinia unui cercetator, care afirma
ca descoperirea este ,,deocamdata fara replica in alte culturi ale
epoci bronzului de pe continentul nostru..."

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

SPADA- piesa cea mai spectaculoasasi mai valoroasa a tezaurului, lunga
de aproapea 30 cm si cantarind aproape 1400 g aur, cu lama
triunghiulara, decorate cu nervurei, catre mner desfacute in evantai
cu garda semi ovala - a fost apreciata ca unicum in Europa straveche,
creat prin imitareasi adaptare dupa ,,gust" local tracic, a unor
tipuri de spade din bronz, intalnite in civilizatia miceniana din
Grecia. Pe temeiul unor asemenea caracteristici si analogii, piesa a
fost datata in perioada mijlocie a epoci bronzului aproximativ pe la
1600-1500 i.Hr..Patru deceni dupa descoperire, spada a fost
expertizata prin expunere la raze gamma, revelandu-se specialistilor
faptul ca ea a parvenit in lumea moderna in forma secundara, usor
modificata. Initial, manerul - metallic sau poate din material
persabil - fusese prins de lama cu patru nituri. Vechea inmanusare a
fost indepartata si ilocuita prin supraturnare, de o garda fara maner
din aur. Dar asfel a trebui ca obiectul sa fie situat intr-o alta
relatie tipologica, si anume cu lamele de halebara de la sfarsitul
peroadei timpului a epoci bronzului, raspandite in centrul si vestul
Europei, ceea ce, fireste, a modificat si incadrarea cronologica,
fiind propusa acum o datare cu sase-opt secole mai devreme, pe la
1400-2200i.Hr.

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles