Arta Paleolitica

Trimis la data: 2008-08-29 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Madalin004 Dimensiune: 4433kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In paleoliticul superior, populatia omeneasca nu a incetat sa creasca, iar contactele intre membrii diferitelor triburi se inmultesc, favorizand progresele tehnice. Traind tot din culegere, vanatoare si pescuit, aurignacienii si magdalenienii se deplasau continuu pe ariile de vanatoare, dar cunosteau locuinte fixe. Acestea sunt colibe din piele, sau adaposturi carora le amenajau adeseori solul pe care se calca, colibe putand fi ridicate si in interiorul grotelor. In perioadele friguroase din timpul glaciatiei Wurm, aceste colibe inchise, din piele cusuta, erau usor de incalzit. La Pincevent, aproape de Montreaux, profesorul Gourhan impreuna cu echipa sa, in urma unor sapaturi, a descoperit o mare tabara in care se intalneau vanatorii magdalenieni pentru a vana turmele de reni atunci cand acestea traversau vadurile invecinate ale Senei.

Au fost regasite vetre, langa care mesterii se asezau pentru a desprinde silexuri din nuclee. Se pare ca vanatorii dormeau aici in timpul noptilor frigurose, pe asternuturi de piei intinse una langa alta, pe asternuturi de piei intinse una langa alta, sub adaposturi, in timp ce potecile dintre asternuturi erau presarate cu ocru rosu.
Nu este imposibil ca acesti oameni sa fi cunoscut picturile corporale si, spre deosebire de mousterieni, foloseau podoabe, coliere, centuri din scoici, fildes, dinti de animale, chihlimbar.

Se pare ca paleantropienii nu erau capabili de creatie artistica. Dimpotriva, inca din aurignacian si perigordian, arta a aparut ca o inovatie tipica a neantropienilor. Ea s-a manifestat sub formele gravurilor pe os sau fildes, in piatra, a modelaje-lor in argila, a picturilor pe boltile pesterilor.

Sculptura aurignaciana, a carei arie se intinde peste Europa si peste Orientul Apropiat, modeleaza statui feminine in care s-a crezut ca se pot vedea simboluri ale fecunditatii; acest caracter este subliniat si de reprezentarile falice, rare dar nu mai putin reprezentative; aceste figuratii afirma preocuparile economice ale triburilor primitive, dorinta de a vedea ca se inmultesc turmele ce ser-veau la vanat. Este sigur ca aceste "Venus " aurignaciene sunt stramoasele zeitea mama a cultivato-rilor neolitici; este posibil ca materializarea lor prin sculptura sa fi evoluat datorita unei destinatii magice. Totusi, se pare ca aceasta credinta in eficacitatea magiei implica sentimentul existentei unei forte tainice si supraomenesti, careia sociologii i-au dat numele de mana.

De asemenea, minunile picturii paleolitice se datoresc tot unei conceptii magice, dupa care vanatul poate fi stapanit sau inmultit, prin reprezentarea imaginii sale. Trebuie sa remarcam ca, in paleoliticul superior, pictura parietala nu se gaseste decat in Franta, Spania si in Italia.

Magdalenienii dezvaluie si un anumit gust pentru arta in sine si pentru ornamentatie care apare in gravurile de pe obiectele in materiale moi si in ornamentele care se gasesc pe harpoane. Reincalzirea climei care a avut loc la sfarsitul glaciatiei Wurm IV pare sa fi oprit brusc inflo-rirea civilizatiei magdaleniene care a continuat sa traiasca in anumite culturi epipaleolitice.


Cea mai spectaculoasa manifestare ramane arta reprezentata in paleolitic prin obiectele de uz comun decorate(harpoane) si obiecte de podoaba personale(pandantive), sculpturi in rondebosse(ex. Celebrele Venusuri paleolitice) sau bazorelief (bizonii de la Tuc d'Audobert si celebrele basoreliefuri de la Roc de Sers, Franta) si picturi rupestre din zona franc-cantabrica (Altamira, Lascaux).

Fara indoiala ca aparitia artei presupune o serie de trasaturi biologice si anume capacitatea de a percepe realitatea in culori, ca si dezvoltarea gandirii astfel incat sa se perceapa identitatea, similaritatea si ambiguitatea, sa se dezvolte capacita-tea de triere a informatiei si de conceptualizare si de operare cu simboluri, inclusiv sa se elaboreze simbolismul culorilor.

Relatia simbolica, religioasa dintre imagine si mit, a putut fi demonstrata de catre R. Layton pe baza comportamentului aborigenilor din Australia si din pustiul Kalahari. Aceasta cercetare ofera chiar si o solutie pentru intelegerea stilurilor artei paleolitice. Mai putem mentiona o serie de gravuri pe dale de piatra sau plachete descoperite la La Marche si Enlene risipite, pe podea, in jurul unor vetre. In afara de animale au mai fost descoperite 40 de figuri umane care erau nude si imbracate.

Ideea unor mituri paralele este sugerata si de existenta figurinelor antropomorfe si, mai ales, de asocierea figurina-gravura pictura constatata la Tito di Bustillo (Spania). A. Leroi-Gourhan era de parere ca pictura si gravura rupestra poarta o anumita incarcatura simbolica a celor doua sexe (calul-sexul masculin, bizonul-sexul feminin), simbolismul semnelor (rana, sulita, mana) si al monstrilor (oameni-cerb, oameni-bizon, oameni-mamut, etc.), rara aparitie a figurii umane in reprezentarile picturale si tratarea ei in aceiasi stare de inferioritate in raport cu lumea animala.

In 1867, dr. Garigou viziteaza pestera Niaux, unde observa desene pe peretii unei galerii. Se refera laconic in carnetul sau, dar bizonii, specie disparuta din fauna regiunii, nu ii sugereaza nici o apropiere intre picturi si vestigiile arheologice din grota. Dr. Garigou nu avea sa publice notitele sale referitoare la desenele observate, astfel, Niaux scapa privilegiul de a fi prima pestera cunoscuta stiintific.


Acest privilegiu il detine pestera Altamira, a carei istorie se confunda de fapt cu istoria luptei pentru recunoasterea autenticitatii picturilor rupestre paleolitice. Aceasta pestera este situata in apro-piere de Santillana del Mar, in provincia Santander din Spania. Ea a fost descoperita in 1868 de un vanator, care, ulterior a ajuns si la cunostinta lui Marcelino Sanz de Sautuola, ce cultiva un interes plin de pasiune pentru preistorie, intreprinzand sapaturi in cateva pesteri din provincia Santander.

In 1879, Sautuola a inceput cercetarile in pestera Altamira, insotit de fiica sa, Maria, de noua ani. Ea s-a strecurat pe sub plafon si a ajuns in sala bizonilor, sau in sala "Plafonului policrom". El a ramas stupefiat la vederea grandiosului ansamblu al frescelor ce reprezenta niste bizoni.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles