Arta poetica-Mihai Eminescu

Trimis la data: 2003-08-05 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 7706
Autor: Nicodim Camelia Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mihai Eminescu este în literatura română „poetul nepereche” ,creator al unei opere care străbate timpul neuscată de seve prin interpretare şi netocite de repetate rostiri. La Eminescu nu se poete vorbi de o poezie programatică , ideile sale despre artă nu se constituie în poezii anume, ci se regăsesc în întreaga sa creaţie , fie în publicistică, fie în poeziile despre artă, concepţiile sale despre condiţia poetului şi menirea artei sale fiind exprimate într-un fel sau altul , în majoritatea creaţiilor lirice

Arta poetica_Conceptia despre poezie si misiunea poetului-Mihai
Eminescu

Mihai Eminescu este în literatura româna "poetul nepereche" ,creator
al unei opere care strabate timpul neuscata de seve prin interpretare
si netocite de repetate rostiri. La Eminescu nu se poete vorbi de o
poezie programatica , ideile sale despre arta nu se constituie în
poezii anume, ci se regasesc în întreaga sa creatie , fie în
publicistica, fie în poeziile despre arta, conceptiile sale despre
conditia poetului si menirea artei sale fiind exprimate într-un fel
sau altul , în majoritatea creatiilor lirice. Câteva creatii ale lui
Eminescu directioneaza conceptia poetica ,cele mai multe fiind
postume, desi unele fusesera scrise la începutul perioadei de creatie
ori în plina maturitate: "Icoana si privaz", "eu nu cred nici în
Iehova", "Ordin si poetul", "Iambul", "În zadar în colbul scolii".
Între poeziile programatice antume se numara "Epigonii", "Glossa",
"Oda(în metru antic)", "Criticilor mei" care sunt si cele mai
valoroase din punct de vedere literar si profund filozofice.

În "Epigonii" Mihai Eminescu da definitia poeziei, pornind de la
întrebarea "Ce e poezia?", pe care o concepe ca pe o creatie pura,
divina, în care imaginile poetice sunt "icoane", ce înnobileaza prin
sensibilitate, emotie, "glasuri tremurate" mintea si sufletul omenesc:

"...Înger palid cu priviri curate,

Voluptuos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,

Strai de purpura si aur peste tarâna cea grea."

Eminescu îi marturiseste lui Iacob Negruzzi într-o scrisoare ce
însoteste poezia "Epigonii", motivele pentru care aduce laude poetilor
elogiati care "nu sunt pentru meritul intern al lucrarilor lor, ci
numai pentru ca într-adevar te misca acea naivitate sincera,
neconstienta cu care lucra ei."

Eminescu se încadreaza singur în curentul literar al romanticilor ,
recunoscând înclinatia sa de vizionar, scepticismul solitar si
preferinta sa pentru antiteza:

"Nu ma-ntoarceti nici cu clasici

Nici cu stil curat si antic

Toate-mi sunt deopotriva

Eu ramân ce-am fost:romantic."

( Eu nu cred în Iehova)

În ciuda acestei afirmatii ,Mihai Eminescu înclina uneori spre
clasicism, pretuind profunzimea de gândire a anticilor prin promovarea
idealurilor de bine, frumos si adevarat, prin aspiratia catre
perfectiune si echilibru, prin stil clar, armonios si prin ironia rece
a ratiunii:

"Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si noua toate,

Ce e rau si ce e bine

Tu te-ntreaba si socoate;

Nu spera si nu ai teama,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamna de te cheama,

Tu ramâi la toate rece." Glossa

Eminescu aspira în permanenta spre o arta ideala, care sa
transfigureze realitatea, fiind mereu preocupat sa gaseasca acel
cuvânt "ce exprima adevarul":

"Si am visat odata sa fiu poet...Un vis

Desert si fara noima ce merit-un surâs

De cruda ironie ...Si ce-am mai vrut sa fiu?

Voit-am a mea limba sa fie ca un rau..." Icoana si privaz

Viziunea sceptica eminesciana privind conditia poetului în lume , în
societatea contemporana superficiala, incapabila sa aprecieze arta
adevarata, preocupata fiind de interese materiale, meschine este
ilustrata în poezia "Criticilor mei":

"Ah!Atunci ti se pare Critici voi, cu flori deserte

Ca pe cap îti cade cerul: Care roade n-ati adus

Unde vei gasi cuvântul E usor a scrie versuri

Ce exprima adevarul? Când nimic nu ai de spus."

Poezia trebuie sa exprime întotdeauna adevarul vietii, sentimentele
profunde traite de poet, existenta omului sa fie singurul izvor al
inspiratiei lirice:

"În zadar în colbul scolii, Nu e carte sa înveti

Prin autori mâncati de molii, Ca viata sa aiba pret

Cauti urma frumusetii Ci traieste, chinuieste

Si îndemnurile vietii, Si de toate patimeste

(...) Si-ai auzit cum iarba creste."

În zadar în colbul scolii

Ultimul mare romantic european a dat masura perfectiunii clasice în
poezia "Oda (în mediul antic)", opera a maturizarii depline a artei
eminesciene. Poezia exprima viziunea filozofica a poetului asupra
iubirii si a mortii în substanta clasica materializata cu elemente
romantice. Poetul îsi înalta privirea la "steaua/Singuratatii",
cautând întelesurile firii, aspirând spre ideal, printr-o reîntoarcere
nostalgica spre propria tinerete, varsta visarii, când moartea-i parea
undeva departe: "Nu credeam sa-nvat a murii vreodata." Echilibrul
sufletesc îi este tulburat de aparitia sentimentului de iubire
"dureros de dulce", care-i da si perspectiva mortii. Iubirea este un
foc mistuitor pe care nu-l poate stinge "cu toate/Apele marii".
Chinurile provocate de iubire poetului sunt asemuite cu cele ale lui
Hercule si Nessus, personaje mitologice ce devin simboluri sugestive
ale suferintei. Poetul, mistuit de propriul vis, mediteaza asupra
ideii de moarte, invocând tot un simbol mitologic, acela al pasarii
Pheonix:

"De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,

Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...

Pot sa mai renviu luminos din el ca Pasarea Pheonix?"

Crezul artistic al lui Mihai Eminescu este acela ca numai arta
eternizeaza creatorului, îl poete face nemuritor, idee exprimata în
poezia intitulata sugestiv "Numai poetul...":

"Lumea toata-i trecatoare, Numai poetul

Oamenii se trec si mor Ca pasari ce zboara

Ca si miile de unde, Deasupra valurilor,

Ce un suflet le patrunde , Trece peste nemarginirea timpului...

Treierând necontenit În ramurile gândului,

Sânul marii infinit. În sfintele lunci ,

Unde pasari ca el

Se-ntrec în cântari."

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles