Arta si arhitectura egipteana

Trimis la data: 2005-02-08 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Dana Ilie Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Arta si arhitectura egipteana
Arta egipteana impresioneaza in primul rand prin surprinzatoarea sa modernitate. Il impresioneaza mai putin pe contemporanul cu preferinte pentru estetica baroca, romantica sau realista; in schimb il va entuziasma pe devodatul artei clasice sau a celei parnasiene. Caci arta egipteana este o arta de mare demnitate si distinctie. Este ermetica, inchisa oricaror sugestii venite din partea artei altor tari, pastrand un aer de profunda solitudine. Nu tine deloc sa emotioneze, este cea mai impersonala din intreaga arie culturala antica orientala.

Referat despre Arta si arhitectura egipteana
Arta egipteana impresioneaza in primul rand prin surprinzatoarea sa modernitate. Il impresioneaza mai putin pe contemporanul cu preferinte pentru estetica baroca, romantica sau realista; in schimb il va entuziasma pe devodatul artei clasice – sau a celei parnasiene.
Caci arta egipteana este o arta de mare demnitate si distinctie. Este ermetica, inchisa oricaror sugestii venite din partea artei altor tari, pastrand un aer de profunda solitudine. Nu tine deloc sa emotioneze, este cea mai impersonala din intreaga arie culturala antica orientala.

Afisand o vizibila mandrie – dar lipsita de aroganta sau de duritate – este profund umana tocmai prin marea ei simplitate. Viata ei se comunica privitorului in mod direct si net, din gestul natural si din atitudinea exacta a personajului uman reprezentat. Un personaj a carui rigiditate creata de poza sa solemna, conventionala, nu deranjeaza.

Arta egipteana este dominata de ideologia religioasa si de cea monarhica. Aceasta situatie ii impune artistului stilul solemn si respectarea traditiei. Solemnitatea si conservatorismul acestei arte aveau rolul de a reclama privitorului un sentiment de respect fata de autoritatea constituita. Nu se putea deci vorbi de o autonomie a artei, de o arta dezinteresata, generata de intentii pur estetice, care sa propuna opera creata unei contemplatii directe estetice. Artistul trebuie sa ilustreze o idee religioasa sau politica; sa comunice privitorilor un sens care i-a fost dinainte stabilit, comandat, impus. Arta lui nu tine atat sa „reprezinte”, cat sa „simbolizeze”. Arta devine astfel o hieroglifa, al carei sens ascuns este stabilit dinainte.

Totul in arta egipteana este dictata de ideea de continuarii existentei si dupa moarte. Ideea „lumii de dincolo” va fi aceea in functie de care si in jurul careia se va organiza aproape intreaga arta egipteana. – Fara insa ca imaginea acelei lumi „de dincolo” sa aiba nimic intunecat, dezolant, macabru. Arta egipteana nu sta – cum gresit se sustine uneori – sub egida mortii. Egipteanul nu este obsedat de ideea deprimanta a mortii, ci arta sa este o senina intelegere a mortii conceputa ca o continuare fireasca a vietii. In Egiptul antic moartea nu este definitiva. De aceea, monumentele funerare egiptene sugereaza si glorifica eternitatea.

Cea mai veche forma de arhitectura funerara este mastaba, - o constructie masiva de caramida sau de piatra ridicata deasupra unui mormant, sapat adanc in pamant(un put vertical in care este depus sarcofagul si obiectele funerare indispensabile, put care apoi este zidit si umplut cu pietre si pamant). In mastaba se afla – exact deasupra mormantului – o capela in care se celebrau riturile funerare, mobilata cu o masa pentru ofrande; alaturi era o stela (pictata sau gravata), in dosul careia se afla „coridorul” (in araba: serdab), zidit, continand statuile defunctului. Acesta comunica – prin statuile care il reprezentau – cu familia sa care, prin niste ferestruici mici, ii aducea ofrandele si fumul de tamaie. Capela era decorata cu scene (pictate sau sculptate in basorelief) reprezentand diferite activitati din viata, si care – pe cale magica – mentineau defunctul „in viata”. Mastabele – morminte ale unor particulari de rang inalt – erau grupate, regulat, in jurul piramidei faraonului. O mastaba a unui personaj foarte bogat putea avea si alte incaperi, comunicand intre ele prin coridoare.

TEMPLELE
Pana in perioada Regatului Nou arhitectura templelor egiptene nu poate fi reconstituita decat cu aproximatie. In timpul Regatului Vechi, odata cu afirmarea cultului soarelui s-au construit „templele solare”. Cum ceremonia cultului zeului Ra – zeul soarelui – se desfasura sub cerul liber, aceste „temple” constau dintr-un zid de incinta dreptunghiular; curtea era dominata de un obelisc inalt de 36 m, plasat pe un soclu de 20 m, si avand alaturi un mic sanctuar cu statuia zeului; iar in fata, un altar din alabastru, alcatuit din patru mese pentru ofrande (templul din Abu-Gurob). – Abia in perioada urmatoare, a Regatului Mediu, se va constitui o adevarata arhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura artei arhitecturale egiptene – in modalitati diferite – sunt: templul reginei Hatşepsut din Deirel-Bahri, cele doua temple ale lui Ramses II sapate in stanca de la Abu-Simbel; apoi faimoasele temple din Abydos, Karnak si Luxor.

Ca model, poate fi luat templul lui Amon din marele ansamblu de temple de la Karnak. Templul a fost inceput si intr-un fel terminat pe la jumatatea mileniului al III-lea i.H., dar forma definitiva a capatat-o intre anii 1580-1200 i.H. In interiorul unui zid de incinta cu perimetrul de 3800 m, intrand printr-o poarta flancata de o pereche de enorme turnuri prismatice numite piloni si strabatand curti imense, se ajungea la curtea centrala hipostila (adica acoperita si sustinuta de coloane), care ducea la sanctuarul cu statuia zeului. In fata sanctuarului era altarul pentru ofrande.

In Egipt apare – pentru prima data in Orientul Apropiat – o impunatoare arhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pur si simplu functional (templul din Luxor avea 134 de coloane, dispuse pe 16 randuri), coloanele erau acumulate, distribuite si modelate astfel incat sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintre elementele arhitectonice. Coloanele au capitelurile de forma florii de lotus sau de papirus; iar modulatiile coloanei sugereaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. Spre sfarsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted si cu capitelul care stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste forme au sugerat ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe doua randuri printre care treceau procesiunile solemne, fie pentru a sugera imaginea simbolica pietrificata a unei dumbravi sacre. – Coloanele celor mai mari temple erau ornamentate cu inscriptii cu hieroglife. Pentru a completa imaginea naturii simbolizata de ansamblul templului, tavanele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata – spre a imita suprafata unui râu – cu plante acvatice si cu pesti.

Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul. In indepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si inalt de piatra era plantat vertical; pe varful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis – unde se pare ca aparuse pentru prima oara – aceasta piatra „miraculoasa” s-a raspandit si in restul tarii. In timpul Regatului Nou, obeliscurile – acum fasonate prismatic, mai precis: ca o piramida foarte prelungita si avand varful poleit sau placat cu aur – erau plasate, cate doua, in fata turnurilor, a pilonilor de la intrarea templelor. Apoi, cand cultul soarelui a devenit mai popular, obeliscurile – avand sculptate imagini simbolice si texte hieroglifice – au aparut, cate unul, in fata templelor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles