Atacarea Serbiei

Trimis la data: 2010-05-15 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 9
Autor: Tudor Mirceascu Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
La 6 aprilie 1941, trupele germane trec, simultan, frontierele Bulgariei, Ungariei si Germaniei, pentru a ataca Iugoslavia, in dimineata aceleeasi zile fiind bombardat Belgradul. In acest context Croatia se declara independenta, iar la 13 aprilie Ante Pavelic este numit sef al noului stat creat. La 12 aprilie, armata germana intra in Belgrad, iar la 16 aprilie, armata a II-a Jugoslava la Sarajevo.
Regele Petru al II-lea ajunge in Egipt, iar de aici la Londra. Teritoriul Jugoslaviei este impartit intre Germania, Italia, Bulgaria si Ungaria (care atacase in spatele armatei sarbe), care ia Banatul Sarbesc, a carui administratie insa ramane in mana Wehrmacht-ului. Aceasta decizie bizara este explicata de Nicolae Baciu in volumul Agonia Romaniei 1944 - 1948.

Maresalul Antonescu i-a spus lui Neubacher, in ziua de 6 aprilie 1941, in vila lui de la Predeal: Va cer sa faceti cunoscut Fuhrer-ului, in cel mai scurt timp posibil, avertismentul urmator: daca trupe unguresti trebuie sa patrunda in Banatul Jugoslav, eu nu voi ezita o singura secunda a patrunde cu trupele, la randul meu si a le combate. Hitler a revenit asupra propriului ordin, iar Ungurii nu au intrat in Banat. Am incheiat citatul.

Legat de aceste evenimente, relatez un episod pe care l-am trait in acea primavara. Locuiam, cu familia, in depoul Bucuresti Triaj, al carui sef era tatal meu. In urma interventiilor Maresalului Antonescu, acesta obtine aprobarea din partea Germaniei a repatrierii prizonierilor de origina romana, luati de germani. Statul roman a pus la dispozitie cateva trenuri cu vagoane de marfa, al caror interior era amenajat cu paturi. Vagoanele erau impodobite cu mici drapele tricolor si crengute de brad.

Toate aceste garnituri mergeau spre statia Triaj, trecand prin fata depoului. Le-am urmarit si am stat de vorba cu acesti prizonieri, care mergeau spre Jugoslavia. Ceeace am remarcat, cu mai putina placere, este faptul ca toti spuneau ca sunt romani, dar putini rupeau cateva cuvinte romanesti si acelea stalcite. Departe de ei constiinta ca apartin aceluiasi neam.

Cu toata infrangerea si capitularea Jugoslaviei, o mare parte din armata s-a retras in munti, cu un imens material de razboi, unde au inceput sa se organizeze rezistenta, care s-a polarizat in jurul a doi sefi. Primul - generalul Mihailovici, ministru de razboi in guvernul jugoslav legal, refugiat la Londra, impreuna cu regele. Era, deci reprezentantul guvernului oficial, recunoscut de aliati si aflat sub protectia lor. Al doilea era secretarul general al Partidului Comunist Jugoslav, Iosip Broz, devenit maresalul Tito.

Churchill avea misiune oficiala pe langa generalul Mihailovici, iar mai taryiu a luat contact si cu Tito, caruia, surprinzator, i-a acordat, cu prioritate ajutorul militar. Demn de retinut disperarea exprimata de Mihailovici, intr-o scrisoare adresata unui ofiter american si consemnata de Agnes Chambrier, in Les pienes crient (Editura Bernard Masset): Stii dumneata cate parasutari de materiale de razboi primeste Tito, pe noapte? - Pana la 60 de parasutari. Stii dumneate cate am primit noi, in douasprezece luni? - In total 27 parasutari. Ceva mai mult. In luna februarie generalul american Donovan a decis sa-mi trimita o misiune importanta de 40 de americani, care era gata de a veni la mine, de la Brindisi (Italia). In ultimul moment, un telefon de la Londra - la Washington si misiunea a fost anulata.

Ceva mai mult - continua Mihailovici - la sfarsitul lui martie, Departamentul de Stat American a decis sa-mi trimita imediat furnituri masive, in cadrul legii Pret et bail. Cand toate preparativele erau gata, un telefon personal al lui Churchill, adresat lui Roosevelt si furniturile sunt oprite, iar eu sunt abandonat. Am incheiat citatul generalului Mihailovici. Citez, in continuare, pe Nicolae Baciu (Agonia Romaniei): Dar Churchill a mers si mai departe, in promovarea maresalului Tito.

Rupand, din vara lui 1943 relatiile cu Mihailovici, el retrage intreaga misiune britanica, de la cartierul general al acestuia si forteaza pe regele Petru al II-lea sa-l recunoasca pe Tito... Iar mai incolo, Nicolae Baciu, consemneaza: In capitularea fortelor germane din sud-estul Europei si a partizanilor lui Ante Pavelici, Churchill, trebuia si putea sa stie ca o capitulare a armatelor germane, facuta lui Tito, ca si aceea a croatilor lui Pavelici, vor intari mana fruntasului comunist, ii vor mari prestigiul si-l vor face seful suprem al Jugoslaviei

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles