Austria si Unirea Principatelor Romane

Trimis la data: 2007-07-09 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 952
Autor: Gabriel Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ideea unirii celor două ţări era vehiculată de câţiva zeci de ani, verificându-se în practică adevărul cuvintelor lui Mihail Kogălniceanu din programul Dorinţelor Partidei Naţionale în Moldova, că Unirea ei cu Muntenia nu reprezenta altceva decât „cheia de boltă, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional”. Procesul acesta firesc al unirii ţărilor române, a continuat însă să fie stânjenit de politica marilor imperii europene.

Una din aceste puteri europene care s-a opus constant ideii de unire a fost Austria. Imediat după înfrângerea revoluţiei din 1848-1849, măsurile luate de Marile Puteri, au arătat pericolul pe care îl reprezenta nu unirea celor două principate în sine, ci insăşi ideea de unire. Sistemul de conferinţe declanşat în urma Războiului Crimeii (1853-1855) au pus în evidenţă lupta diplomatică dintre Puterile europene şi mai ales opoziţia pe care a demonstrat-o Austria pe parcursul celor patru ani de la Congresul de la Viena din 1855 şi Conferinţa de la Paris desfăşurată în aprilie 1859 unde se recunoştea Unirea Principatelor Române.

Declanşarea Războiului Crimeii care avea în centru Turcia şi Rusia a oferit Austriei posibilitatea afirmării politicii duplicitare în care Moldova şi Muntenia trebuiau ocupate aşa cum se întâmplaseră cu Transilvania, Banatul şi Bucovina .
Ideea Unirii cucerise în opinia publică europeană un loc bine conturat încă din timpul Conferinţei de la Viena din martie 1855. Prin vocea lui Bourqueney, Franţa propunea unirea ca o măsură de extragere a principatelor de sub influenţa Imperiului Otoman, invocând cu acestă ocazie preconizări din Regulamentele Organice, idee pe care în opinia ministrului francez o susţineau şi românii . Cu această ocazie ministrul de externe al Austriei, Boul Schauenstein, susţinea ideea dezbaterii acestei probleme numai cu consimţământul porţii ca putere suzerană . Deşi nu se lua nici o hotărâre în privinţa principatelor, unirea nu a fost respinsă, recunoscându-se valabilitatea principiului şi mai ales că aceasta dobândea o recunoaştere formală şi oficială într-un for european, ca problemă internaţională cu o soluţie national-românească.

Soluţionarea acţiunilor antiunioniste pentru Austria a fost realizată pe mai multe căi, cele mai importante fiind directa implicare a consulului general al Austriei la Iaşi, Gödel Lannoy în problemele interne ale Moldovei, presiunea exercitată de internunţiul Curţii vieneze de la Constantinopol, Prokesh-Osten, asupra Imperiului Otoman, buna colaborare cu Anglia, încercarea de dominare a relaţiilor dintre statele riverane Dunării prin crearea unei probleme artificiale a „chestiunii Dunărene” pe care Austria o dorea controlată dintr-o singură direcţie etc.

Din punct de vedere intern problema unirii părea unilaterală, Petre Balş un antiunionist convins văzând în unire un soi de scăpare spre bogăţie: „parcă tăţi moldovenii au înebunit. Tăţi acei care n-au nimică, vroesc Unire” . Opinia lui Balş era întărită de Michail Czajkowski (Sadâk Paşa), care în mai 1857 vedea in cele două principate că unirea reprezenta „un cuvânt, un sentiment politic, care este la ordinea zilei, atât în Valahia cât şi în Moldova” . După Conferinţa de pace de la Paris din 1858 reprezentantul Franţei in Comisia trimisă pentru supravegherea alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc din 1857, Talleyrand-Perigord vedea unirea ca „aripile unei mori de vânt, care se învârtesc, se învârtesc fără să pună în mişcare piatra de moară” . Manevrele Austriei şi-au spus cuvântul în opinia reprezentantului francez trimis în principate.

Atitudinea Austriei în privinţa Unirii a oscilat de la menţienerea separării celor două principate până la anexiunea integrală a Moldovei şi Munteniei. Ministru de externe, Boul, sugera lui Francisc Iosef unirea celor două ţări sub ducele de Modena, care practic ar fi însemnat înfeudarea celor două ţări . Însuşi Prochesh Osten vedea în această problemă „un nou Piemont” . Mai târziu, în 1858, împăratul Austriei va încerca chiar propunerea unei uniri a Principatelor Române în cadrul Imperiului Habsbusgic! De-a lungul perioadei tratate s-a remarcat scăderea intensităţii acţiunilor de anexiune în favoarea unei mişcări antiunioniste. Soluţia găsită de Austria era de fapt una cu puternice aspecte economice.

Ideea unirii nu făcea parte din proiectul Austriei, ea dovedindu-se una din cele mai înverşunate împotriva unirii. Învecinându-se cu Principatele şi silită de cursul marelui fluviu să-şi întindă influenţa spre răsărit, Austria se străduia să realizeze un fel de invazie economică asupra acestor ţinuturi . Profesorul american T.W.Riker arată că toate măsurile erau menite să desăvârşească cucerirea economică a acestei regiuni, deoarece fie că era vorba de înfiinţarea unei bănci, de construirea unei căi ferate sau de încurajarea navigaţiei pe Dunăre, Austria se aştepta să aibă de fapt monopolul acestei întreprinderi . Austria susţinea separaţia datorită influenţelor comerciale în zonă; Unirea ar fi constituit un stat mai greu de dominat economic, un obstacol în calea tendinţelor de expansiune răsăritene .

Congresul de pace de la Paris desfăşurat în perioada februarie-martie 1856 avea să clarifice câteva din problemele situaţiei ţărilor române. Desfăşurate în sala Ambasadorilor al Ministerului francez dal Afacerilor Străine, şedinţele Congresului au dezbătut problema Principatelor Romţne şi situaţia lor internaţională. Deciziile Congresului în privinţa principatelor române vizau pe lîngă altele problema retragerii armatei austriece, înfiinţarea Comisiei Dunărene, ideea plebiscitului privind Unirea şi trimiterea unei comisii a marilor puteri pentru a verifica corectitudinea desfăşurărilor alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc înfiinţate cu rol consultativ în privinţa Unirii. Problemele stringente pe care le atingea Austria erau înlăturarea protectoratului unic rusesc şi inlăturarea Rusiei de la Gurile Dunării prin atribuirea celor trei judeţe sud basarabene Moldovei .

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles