Autentificarea produselor apicole

Trimis la data: 2017-05-28 Materia: Diverse Nivel: Facultate Pagini: 26 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: gingerfox Dimensiune: 836kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mierea de albine face parte din categoria produselor care sunt susceptibile la o gama larga de falsificari prin substituiri sau adaosuri nepermise.

CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
Caracteristici fizico-chimice ale produselor apicole. . . . . . . . . . . . . .4
Mierea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Polenul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Pastura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Propolisul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Laptisorul de matca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Apilarnilul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Veninul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Falsificarea mierii de albine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Falsificarea cu sirop de zahar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Falsificarea cu sirop de zahar invertit artificial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
Mierea provenita de la albine hranite cu sirop de zahar. . . . . . . . . . . . . . .13
Falsificarea cu sirop de porumb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
Falsificarea cu glucoza industriala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Falsificarea cu melasa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Falsificarea cu substante de ingrosare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Falsificarea cu substante indulcitoare sintetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
Falsificarea cu conservanti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Falsificarea altor produse apicole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Ceara de albine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Propolisul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Polenul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Laptisorul de matca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Identificarea falsurilor din mierea de albine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Identificarea acidului benzoic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Identificarea adaosului de faina sau amidon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Identificarea de gelatina sau clei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
Identificarea adaosului de carbonati. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Identificarea culorii de alinina. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Identificarea adaosului de sirop de zahar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Concluzie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

INTRODUCERE

De peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele de medicament si aliment. Este un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida dar care poate redeveni lichida prin incalzire omogena la temperatura de 35-40ÂșC. Pentru a obtine 1 litru de miere sunt necesare 5 kg de nectar. Daca mai adaugam si faptul ca pentru a transporta 1 kg de nectar este nevoie de 20.000 pana la 100.000 de zboruri, iar un roi de albine (cu aproximativ 30.000 - 60.000 de indivizi) poate fabrica 1 kg de miere pe zi, putem observa cata munca este inmagazinata intr-un kilogram de miere.

Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera L) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. Viata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele intrucat, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se bazeaza exclusiv pe produse de origine vegetala. Astfel, pentru asigurarea de substante zaharoase, albinele culeg nectar si mana, iar pentru satisfacerea nevoilor de substante proteice, minerale, grasimi si vitamine, albinele culeg polenul florilor, vizitand in acest scop flora entomofila existenta in jurul stupinei. Cantitatea de miere ce se poate produce din nectarul florii depinde de cantitatea totala de nectar secretat si de concentratia zaharului din nectar. Concentratia zaharului din nectar variaza mult de la o specie vegetala la alta fiind cuprinsa in general intre 10-50% si chiar mai mult. In zborurile ce le executa albinele, acestea aleg nectarurile cele mai bogate in zahar, iar cand continutul de zahar in nectar este sub 15%, acestea intrerup culesul. Nectarul in general se compune din diferite zaharuri, alte substante, compusi ai azotului, minerale, acizi organici, vitamine, pigmenti si substante aromatice. In afara nectarului produs de glandele nectarifere florale pe care albinele il culeg si transforma in miere florala, se intalnesc si glande nectarifere extraflorale (localizate in afara florii), care secreta o substanta dulce, limpede si vascoasa ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor si care poarta denumirea de mana sau roua de miere, substanta pe care albinele o culeg si o transforma in miere de mana. Mana poate fi de origine animala, cand este produsa prin intermediul unor insecte producatoare de mana sau de origine vegetala, cand este secretata direct de plante.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2017 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2017 Evaluare Nationala 2017 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Acest site foloseste cookies: Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK