Balada culta - compunere argumentativa

Balada culta - compunere argumentativa - balada cultă se deosebeşte însă de cea populară prin faptul că este o creaţie individuală,de autor,prin dinamica desfăşurării acţiunii, prin absenţa personajelor fantastice şi prin prezenţa unor elemente simbolice.

balada culta - compunere argumentativa - Opera lirică”Paşa Hassan” de G.coşbuc este o creaţie individuală,de de autor,o creaţie epică în versuri care prezintă o întâmplare din trecutul nostru istoric.Spre deosebire de balada populară,remarcăm aici precizia plasării în timp şi spaţiu a acestei întâmplări.

Astfel G.Coşbuc imaginează o scenă a bătăliei de la Călugăreni,în care obştirea română,condusă de Mihai Viteazul,a învins armata otomană,aflată sub conducerea lui Sinan-Paşa.Coşbuc a avut ca sursă de inspiraţie un fragment din „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” de N.Bălcescu,în care este descrisă această bătălie.Astfel,timpul şi spaţiul(1595-la Călugăreni)pot fi deduse din mijloace extratextuale.

„Paşa Hassan” are toate atributele specifice unei creaţii epice:acţiunea,personajele,narator. Deşi foarte scurtă,acţiunea operei se organizeazătotuşi sub formă de subiect.Momentele subiectului sunt dislocate însă faţă de dispunerea lor obişnuită din balada populară.

Expoziţiunea este înlocuită cu un început „ex abrupto” în care este înfăţişat tabloul confruntării celor două armate,pe fundalul căruia se individualizează câteva personaje:Mihai-vodă care conduce atacul micii oştirii române şi turcimea,condusă de la distanţă de Hassan.Acesta din urmă îi porunceşte lui mihnea să lovească în spate oastea munteană dar Mihai observă manevra,contracarând atacul şi croindu-şi drum către paşă(imtriga).

Desfăşurarea acţiunii este simplă(paşa asistă neputincios la atacul fulgerător al oştirii româneşi,şi pierzându-şi cumpătul,o ia la fugă îngrozit),accentul căzând pe punctul culminant:înfricoşat de gândul pieirii,paşa îşi lasă turbanul căzut ,îşi smulge veşmântul şi aleargă „nebun”.El reuşeşte să se salveze în tabăra turcească;aici, spahii se grăbesc să iasă din corturi,apărându-l(deznodământul).

Personajele sunt puţine:protagonistul,Mihai-vodă;antologistul,paşa Hassan;personajele secundare-Sinan,Mihnea;personajul colectiv,constituit din mai multe personaj neindividualizate,dar care acţionează şi gândesc la fel(armata română şi cea turcească-personaje secundare).Conflictul se stabileşte între cei doi conducători-Mihai şi Hassan-şi oştile lor.Principalul procedeu de prezentare a celor doi conducători de oşti este antiteza,folosită cu scopul de a sublinia opoziţia dintre aceştia.