Baltagul - monografia satului romanesc

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 1 Nota: / 10 Downloads: 11357
Autor: Rodica Raicu Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Baltagul” este o monografie a satului romanesc de la munte la sfarsitul secolului al XIX-lea . Autorul prezinta asezarea geografica , dand denumiri de localitati :Magura Tarcaului ,Calugareni ,Borca ,Sabasa , Suha,Vatra Dornei ,forme de relief:M-tii Stanisoara,Ceahlau si denumiri de ape :Bistrita. Sadoveanu infatiseaza trasaturile muntenilor in legenda cosmologica ,lor fiindu-le dat sa stapaneasca tot ce aveau pana atunci , primind si”o inima usoara” pentru a se bucura impreuna cu cel cu cetera si cel cu bautura , precum si ocupatiile acestora :oieritul si prelucrarea lemnului , cei ce nu stiau taina laptelui prins si a branzei de burduf , muncind cu toporul ori cu cata.

Baltagul Mihail Sadoveanu - 1930 " Baltagul " se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie, începuta cu "Hanu-Ancutei" si continuata, in buna parte, de "Zodia Cancerului" - Perpessicius. Epopee a vietii pastoresti, romanul are o structura baladeasca, realizând o contopire intre cotidian si mitic. Paul Georgescu sustine caracterul sferic al lumii romanului, in care destinul uman se integreaza (ca in balada "Miorita") in ciclurile cosmice ale existentei, evocând, o civilizatie astrala, in care faptele umane sunt reglate ca mersul stelelor, al soarelui si al lunii.

Corespondenta romanului cu balada "Miorita" nu este formala, in ambele opere, personajele intra in relatie cu eternitatea cosmosului, prin dorinta acestora de integrare in ritmurile infinite ale universului (ciobanul întelege prin moarte contopirea cu natura, iar Vitoria Lipan, cautând ramasitele sotului ucis, doreste sa împlineasca ritualul trecerii lui pe pamânt, sa refaca ordinea primordiala a lumii). Constructia epica a romanului evidentiaza trei nuclee epice: asteptarea; cautarea sotului ei si pedepsirea ucigasilor. "Baltagul" este un roman al lumii arhaice a pastorilor, in care predomina "randuiala", adica pastrarea normelor etice.

Opera începe cu o legenda povestita de Vitoria Lipan in momentele de sarbatoare, o legenda care relateaza despre faptul ca "Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam": turcii sa fie prosti, dar sa aiba puterea sabiei, ungurii sa chefuiasca cu femeile, jidovii sa fie prigoniti, dar sa aiba bani, tiganului sa i se dea cetera, neamtului surubul, boierii sa fie rai, ticalosi, sa traiasca in "dezmierdare, rautate si ticalosie" si sa construiasca "biserici".

Muntenii ajung ultimii, pentru ca ei merg domol, si li se da tarâmul apropiat de cer, de asemenea, sunt ursiti "sa vie la voi cel cu cetera; si cel cu bautura; si s-aveti muieri frumoase si iubarete". Viata muntenilor, care se desfasoara intre doua momente - plecarea oilor la iernat si intoarcerea lor la munte, la pasunat, este guvernata de legi nescrise, iar traditia nu admite nerespectarea lor. Prin disparitia lui Nichifor Lipan, traditia este încalcata, întâmplarile firesti ale vietii se abat de la drumul prestabilit. Firul epic al romanului este simplu: Nichifor Lipan, oier din Magura Tarcaului, pleaca la Dorna sa cumpere niste oi, dar întârzie mai mult decât alta data. Vitoria, sotia lui, se îngrijoreaza, gândurile negre si visele simbolice o conving de faptul ca ceva rau s-a întâmplat.

Femeia pleaca pe urmele sotului, gaseste ramasitele pamântesti ale acestuia, ii descopera si pe ucigasi, pe care ii va pedepsi. Partea intai a romanului cuprinde expozitiunea si intriga (cap. I-IV). Torcând singura pe prispa, Vitoria isi aminteste de povestea auzita de Nechifor Lipan de la un baci batrân, poveste pe care si el obisnuia sa o spuna la cumetrii si nunti. Femeia retraieste anii petrecuti împreuna, fapte si obiceiuri ale barbatului cu care are doi copii: Minodora si Gheorghita, acesta din urma aflandu-se la Cristesti, in Valea Jijiei, cu oile la iernat, de unde o instiinteaza pe Vitoria ca Nichifor Lipan nu ajunsese acolo. Iarna se apropie, argatul Mitrea se întoarce cu oile si cu vacile din poiana, femeia isi pregateste gospodaria pentru anotimpul rece, dar tacerea sotului ei o îngrijoreaza din ce in ce mai mult. Vitoria începe sa creada ca drumurile terestre ale sotului ei s-au interupt intr-un punct necunoscut. Judecatile logice ale femeii încep sa interfereze cu semne ambigue.

Chiar la începutul romanului, Nichifor Lipan ii apare intr-un vis rau, "trecând calare o apa mare"; atunci când Mitrea coboara de pe munte, "cocosul da semn de plecare", semn rau prevestit si de schimbarea naturii: "Soarele pierise, lumina se împutinase si vântul sfichima...". Vântul "cazuse jos in vale si amutise si el". Vitoria va merge la preotul Danii Milies, care-i promite ca va face o slujba si va citi in biserica pentru întoarcerea lui Nichifor si, in acelasi timp ii scrie lui Gheorghita din partea mamei lui. Munteanca merge apoi la baba Maranda, vrajitoarea satului, reprezentanta unei religii precrestine, prelungite in chip misterios in vremurile moderne. La baba Maranda, Vitoria merge "pe ulicioare lungi si cotite", ferindu-se de ochii iscoditori ai oamenilor, dar nu obtine aici confirmarea visului ei.

Dupa Boboteaza, munteanca se duce la Manastirea Bistrita, unde se roaga Sfintei Ana si unde staretul Visarion o sfatuieste sa mearga la Piatra Neamt la "stapânirea pamânteasca", pentru ai cere sa cerceteze disparitia sotului ei. La Piatra ia legatura cu prefectul, care o îndeamna sa scrie o plângere, dar, in cele din urma, neavand încredere in autoritati, se va hotari sa plece, împreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. Aceasta hotarâre constituie intriga actiunii romanului. Marea calatorie ("Dac-a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul") se bazeaza pe una dintre regulile nescrise ale acestei lumi stravechi: sufletul mortului nu-si gaseste linistea decât dupa împlinirea ritualului de înmormântare. Inainte de a pleca, ii face lui Gheorghe un baltag pe care preotul il sfinteste, iar pe Minodora, mama ei o duce la Manastirea Varatec.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles