Baltagul caracterizarea personajelor

Trimis la data: 2010-04-18 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 738
Autor: Hlihor Lenuta, Loc. Baia, Jud. Suceava, Cod 7 Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajului principal Vitoria Lipan
Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu (1880-1961) este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o „Mioriţă” în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul moto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea existenţială de la viaţă la moarte şi din nou la viaţă. Romanul „Baltagul” a fost scris în numai 17 zile şi publicat în noiembrie 1930, când Mihail Sadoveanu împlinea 50 de ani, fiind primit cu „un ropot de recenzii entuziaste” de către exegeţii vremii

Referat despre Baltagul caracterizarea personajelor
Romanul ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul ţăranului moldovean ca păstrător al tradiţiilor şi al specificului naţional, ca un mod propriu de a gândi, a simţi şi a reacţiona în faţa problemelor cruciale ale vieţii. Vitoria Lipan – personaj mitic – este o figură reprezentativă de erou popular, întrunind calităţile fundamentale ale omului simplu de la ţară, în care se înscriu cultul pentru adevăr şi dreptate, respectarea legilor şi a datinilor strămoşeşti: „ea nu e o individualitate, ci un exponent al speţei” (George Călinescu).

Figura Vitoriei este la început lipsită de dinamism, naratorul accentuează direct şi indirect trăsăturile, pornind din exterior spre interior, cele fizice sugerând profundele trăiri şi simţăminte ale eroinei: „ochii ei căprii în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului erau duşi departe [...] acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute”. Gândindu-se la Nechifor Lipan, care nu se întorsese acasă, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, concentrarea sa lăuntrică având ca efect o autoizolare faţă de lumea din jur: „în singurătatea ei femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul”. Naratorul reliefează indirect profunzimea vieţii afective a Vitoriei Lipan, care „se desfăcuse încet de lucruri şi intrase oarecum în sine”.

Portretul moral reiese mai ales din faptele şi gândurile eroinei prin caracterizare indirectă. Trăsătura dominantă a Vitoriei Lipan este respectarea tradiţiilor strămoşeşti. Ea se supără îngrozitor la gândul că Minodora s-ar putea îndepărta de credinţa străbună şi de aceea o ameninţă: „Îţi arăt eu coc, valţ şi bluză, ardă-te para focului să te ardă! Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de acestea – şi-n legea noastră trebuie să trăieşti şi tu. Altfel îţi leg o piatră de gât şi te dau în Tarcău”. Tot asupra Minodorei se revarsă mânia mamei atunci când fata încalcă o altă lege nescrisă după care se conduc ţăranii: „Şi să te mai prind că dai gunoiul afară în faţa soarelui, cum ai făcut azi, că-ţi pun la gât două pietre de câte cinci oca”, însemnând că o casă de creştini trebuie să întâmpine soarele în curăţenie.

Naratorul dezvăluie, indirect, stările şi trăirile interioare ale eroinei, reieşite din faptele şi atitudinile ei. Îngrijorarea şi neliniştea Vitoriei sunt cauzate de întârzierea „peste obicei” (73 de zile) a lui Nechifor Lipan, „dragostea ei de douăzeci şi mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Credincioasă, Vitoria merge la părintele Daniil Milieş pentru sfat şi refuză să creadă că soţul ei întârzie la petreceri mai mult de „o zi ori două”, pentru că „ştie că-l doresc şi nici eu nu i-am fost urâtă”. Dragostea puternică pentru Nechifor o determină să se ducă şi la ghicitoarea satului, baba Maranda, dar nu are încredere nici în prezicerile acesteia, că Nechifor ar fi părăsit-o pentru altă femeie „cu ochii verzi”, aşa că devine tot mai sigură că s-a întâmplat o nenorocire.

Vitoria respectă riguros datinile strămoşeşti, presimţirile ei vin din semne ale credinţei străbune şi din experienţa sa morală, intuitivă, de aceea femeia acţionează în funcţie de aceste tradiţii româneşti ancestrale. Modalităţile de caracterizare sunt variate şi cu totul aparte. Primele semne rău-prevestitoare sunt visele: unul care a „împuns-o în inimă” îl arată „pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors cătră ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape”, iar altă dată l-a visat rău, „trecând călare o apă neagră, era cu faţa încolo”. Alt semn este şi glasul lui Lipan venit din memoria ei afectivă, dar „nu putea să-i vadă chipul”.

Vitoria se ghidează după semnele naturii şi înţelege mesajele transmise prin manifestările acesteia: vântul dă semne „şuşuind prin crengile subţiri ale mestecenilor”, pădurea de brad „clipi din cetini şi dădu şi ea zvon”, brazii erau „mai negri decât de obicei”, dar mai ales „nourul către Ceahlău e cu bucluc”. Venirea iernii sugerează, aşadar, drama femeii. Alte semne călăuzitoare vin din superstiţii mitice: „cucoşul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn şi cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare”, deci Lipan nu va veni acasă şi va trebui să plece Vitoria în căutarea lui.

Naratorul dezvăluie, indirect, frământările eroinei (labirintul interior), de la nelinişte la bănuială, apoi la certitudinea că ceva rău s-a întâmplat cu bărbatul ei. Inteligentă, dârză şi cu o voinţă puternică, Vitoria se hotărăşte să afle adevărul şi să pornească în căutarea lui Nechifor, pe acelaşi drum anevoios pe care-l parcursese şi el (labirintul exterior). Portretul eroinei devine dinamic, construit prin acumulare de fapte narate. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria este hotărâtă să-şi găsească soţul: „dacă a intrat el pe celălalt tărâm , oi intra şi eu după dânsul”. Zbuciumul şi căutările lăuntrice ale Vitoriei Lipan semnifică labirintul interior (procedeu artistic de caracterizare), un traseu psihologic parcurs din întunericul neştiinţei la lumina certitudinii, de la îngrijorare la convingerea că ceva rău s-a întâmplat cu Nechifor şi, ca urmare, scopul său neclintit este acela de a afla adevărul.

Alte repere morale reies prin caracterizare indirectă din stările şi trăirile interioare ale eroinei. Credincioasă, simte nevoia unei purificări sufleteşti înainte de a pleca la drum, având nădejdea că Dumnezeu şi Sfânta Ana îi vor arăta calea ce trebuie urmată. Vitoria ţine post în toate „vinerile negre [...] fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură”. Împovărată de gânduri, de „patimă şi durere”, ea se socotea „moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa”. Înfăţişarea exterioară pare neschimbată, dar viaţa ei interioară este profundă şi tumultuoasă, acolo în sine „se orânduieşte totul”. Doar Gheorghiţă observă dârzenia şi prefacerile dinăuntrul Vitoriei şi îşi exprimă în mod direct opinia: „maică-sa s-a schimbat, se uită numai cu supărare şi i-au crescut ţepi de aricioaică”.

Alte fapte şi atitudini ale eroinei evidenţiază indirect particularităţi caracteriale. Cu o luciditate impresionantă şi un spirit organizatoric ieşit din comun, Vitoria îşi orânduieşte treburile gospodăreşti, vinde agoniseala ca să aibă bani pentru drum, dăruieşte mănăstirii Bistriţa o icoană cu Sf. Ana, căreia îi spune în şoaptă „taina ei” şi-i cere să-i călăuzească paşii în aflarea adevărului. Raţională şi inteligentă, femeia este conştientă de dificultatea călătoriei şi îşi avertizează fiul că de acum „mâncarea noastră are să fie din pumni şi din picioare”. Hotărâtă să afle adevărul şi să răzbune moartea bărbatului ei, femeia „se curăţise de orice gânduri, dorinţi şi doruri în afară de scopu-i neclintit”.

Drumul sinuos, pe cărările întortocheate ale munţilor (labirint exterior), relevă indirect tenacitatea, setea de dreptate şi adevăr ale Vitoriei. În popasurile la Fărcaşa, la Borca sau la Cruci, munteanca respectă şi onorează ceremoniile la care asistă, o „cumătrie” şi o nuntă, ceea ce constituie un alt semn rău-prevestitor: „În drumul meu eu întâi am dat peste un botez; şi s-ar fi cuvenit să văd întâi nunta şi pe urmă botezul; dar câteodată se întâmplă să fie altfel”. Călătoria lor se desfăşoară numai „între răsăritul şi asfinţitul soarelui” şi, pe măsură ce străbat locurile pe unde fusese în toamnă Nechifor, bănuiala devine aproape certitudine că ceva rău s-a întâmplat cu bărbatul ei, iar luciditatea şi spiritul ei pragmatic în descoperirea adevărului sunt sugestive: „mai ales dacă-i pierit, cată să-l găsesc; căci viu, se poate întoarce şi singur”.

La Călugăreni, cumpănind în sine vorbele domnului David, Vitoria ajunge la convingerea că „el tot căzut pe undeva trebuie să fie”. La Fărcaşa află despre trecerea omului „cu căciula brumărie şi cu cal negru ţintat” în frunte, dar presimte acut că soţul ei a murit, de aceea „va lepăda o picătură din păhăruţ înainte de a bea rachiul”. Vitoria reconstituie drumul făcut de bărbatul ei, se amestecă printre oameni ca să poată afla mai multe amănunte, căutând confirmări la lumea din jur. La Dorna află că omul ei cumpăra ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles