Basmul - Povestea lui Harap-Alb

Trimis la data: 2007-10-02 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Oana Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Basmul “Povestea lui Harap-Alb” se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult deoarece are un autor, Ion Creangă, care prin împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific străvechi, însă, în această creaţie narativă, Creanga îmbină supranaturalul popular cu evocarea realistă a satului moldovenesc de unde reiese şi originalitatea unică a acestei creaţii.
Raporteaza o eroare

Date despre autor şi operă:

În realizarea poveştilor sale, Ion Creangă porneşte de la modele populare, caracterizând teme de circulaţie universală cu o vechime uneori mitică. Cercetătorii operei scriitorului român au găsit asemănări între ”Capra cu trei iezi” şi un motiv din fabulele lui La Fontaine, între “Soacra cu trei surori” şi un basm armean, între “Punguţa cu doi bani ”, şi unele povestiri indiene, sau între Povestea lui Harap-Alb şi omul fără barbă al lui Emile Legrand, fără să fie vorba de o influenţă directă asupra lui Creangă, care n-avea cum să cunoască toate aceste scrieri.

În creaţia lui sunt şi alte motive care apar în spaţii culturale foarte depărtate: motivul călătoriei, al încercării puterii, al animalelor recunoscătoare şi al tovarăşilor devotaţi, motivul apei vii şi al apei moarte etc. Harap-Alb în slujba spânului aminteşte de Heracles; sclavul lui Euristen, şi de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mări şi ţări şi însoţirea lui cu făpturi năzdrăvane seamănă cu expediţia lui Iason după lâna de aur din Colhida. Existenţa acestor teme şi motive la Creangă a fost determinată de faptul că izvorul principal al poveştilor sale este folclorul românesc, unde ele circulă aşa cum circulă în poveştile tuturor popoarelor.

Influenţa folclorică este însă mai largă şi nu se reduce doar la prelucrarea nucleelor narative universale. Ion Creangă valorifică şi alte elemente care conferă poveştilor un caracter specific, popular-românesc. basmul “Povestea lui Harap-Alb” a apărut în revista “Convorbiri literare”, la 1 august 1877, apoi în acelaşi an în ziarul “Timpul”.

Subiectul operei :

Povestea lui Harap-Alb are în linii mari următorul subiect:

- Verde-Împărat îi cere fratelui său să-i trimită pe cel mai vrednic dintre nepoţi ca să-l lase urmaş după ce n-o mai fi: craiul, tatăl băieţilor, îi supune unei probe a curajului, la care nu rezistă decât mezinul. Acesta, povăţuit de Sfânta Duminică, pe care o milostivise, îi alege un cal năzdrăvan, care în aparenţă este o mârţoagă şi pleacă la drum, nu înainte de a asculta sfaturile tatălui său. În ciuda poveţelor este păcălit de spân, care-l face rob. Ajunşi la casa lui Verde-Împărat, spânul se dă drept nepotul moştenitor şi din orgoliu nemăsurat îl supune pe adevăratul nepot unor încercări deosebite, poruncindu-i, pe rând, să aducă „sălăţile" din grădina ursului, pietrele nestemate din grădina cerbului şi pe fata împăratului Roş. Ajutat de felurite personaje groteşti, povăţuit de cal, însoţit de nişte simpatici monştri; Harap-Alb se descurcă de minune în toate împrejurările reuşind să treacă cu bine peste toate probele.

În final impostorul este demascat şi pedepsit iar eroul este răsplătit primind binecuvântarea împăratului Verde, împărăţia şi pe fiica împăratului Roş, de a se căsători cu aceasta.
După cum se vede, « Povestea lui Harap-Alb (1877) » apare ca un mic roman de aventuri, realizat însă în cel mai autentic spirit popular, respectând adică tematica, compoziţia epică, eroii, ajutoarele lor, precum şi mijloacele de exprimare specifice prozei populare. Concepută ca un lung şir de peripeţii şi încercări la care e supus un tânăr pentru a-şi dovedi vrednicia, curajul, puterea şi înţelepciunea, povestea cuprinde în sine o idee morală fundamentală: aceea că binele şi adevărul triumfă în ciuda tuturor piedicelor, că meritele omului sunt răsplătite.

Formula de descriere a poveştii, precum şi motivele tipice unui basm popular- motivul împăratului fără urmaş (avea numai fete); motivul probei destoiniciei; motivul neascultării sfaturilor date de tată; motivul probelor depăşite etc. Creangă improvizează pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vieţii ţărăneşti de altădată, cu tipurile ei morale, cu tradiţiile şi obiceiurile ei, în deprinderile de comportament şi cu limbajul ei specific. Respectând schema tradiţională, Creangă devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenţa asupra aspectului particular, prin nuanţarea mişcărilor, a gesturilor, a vieţii sufleteşti. În felul acesta personajele şi acţiunile lor capătă individualitate, devin de neconfundat.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.