Batalia de la Posada

Trimis la data: 2005-03-09 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Tudorrin Chiracu Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
"Indata dupa intocmirea lor ca staturi neatarnate ii vedem( pe romani )luptandu-se cu popoarele megiesite pentru pastrarea nationalitatii lor; niciodata duhul izbanzii si al navalirii nu i-a povatuit; ci toate razboaiele lor au avut un tel nobil si sfant: apararea patriei si a legii. Dara in aceste lupte, statornicia, curajul, ispravile, biruintele lor ne apar fabuloase, potrivindu-se cu micul lor numar si cu mijloacele ce le-au statut dinainte. Dusmani de zece ori mai puternici decat dansii ii vedem batuti si pusi pe fuga."
Raporteaza o eroare

MIHAIL KOGALNICEANU
Dupa marturia Cronicii pictate de la Viena (Chronicon Pictum Vindobonese), document contemporan cu evenimentele pe care le descrie, in luna septembrie 1330, in fruntea unei armate puternice de tip clasic feudal, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342), a patruns in Tara Romaneasca, cu gandul "sa alunge din tara aceasta pe Bazarad (Basarab) sau cel putin sa dea in posesiune tara acestuia unuia dintre curtenii sai".

Dupa ce a ocupat Cetatea Severinului, monarhul maghiar a nesocotit propunerea de pace a voievodului roman si a continuat inaintarea "in tara necunoscuta, prin munti si paduri", avand ca obiectiv, cu siguranta, cucerirea resedintei voievodale de la Arges.

Itinerarul urmat de oastea regala este greu de reconstruit dar, dupa relatarea documentului amintit, in lungul lui, din porunca lui Basarab, recolta fusese ascunsa, furajele arse, fantanile otravite, astfel ca "neputand regele si ai sai sa gaseasca de mancare, au inceput sa sufere in curand de foame, regele insusi, ostasii si caii".

Dupa un presupus asediu nereusit asupra cetatii de scaun, Carol Robert a hotarat sa se retraga in Transilvania, ajungand, la 9 noiembrie intr-un "loc umbros si paduros". Aici "multimea nenumarata a valahilor sus pe rape a alergat din toate partile si a aruncat sageti asupra oastei regelui, care se gasea in fundul unei vai adanci".


Iesirea dinspre nord a defileului fiind inchisa cu santuri si valuri de pamant, iar cea de sud cu copaci rasturnati, ostasii unguri "nici nu puteau strabate inainte, nici loc sa fuga inapoi nu aveau, nici nu se puteau ridica impotriva valahilor pe coastele piezise", astfel ca dupa o zvarcolire de aproape trei zile in ambuscada de proportii pregatita de voievodul roman trufasa armata care calcase pamantul romanesc a suferit "un cumplit dezastru" (strages maxima) - consemneaza Cronica pictata de la Viena.

Daca izvoarele documentare ale vremii sunt unanime in a arata victoria categorica a oastei lui Basarab, asupra locului unde s-a desfasurat batalia de la Posada parerile istoricilor sunt inca impartite. Se pare ca regele Ungariei, urmarind sa ajunga cat mai repede in Transilvania, datorita dificultatilor intampinate de fortele sale a urmat drumul cel mai scurt si anume pe acela din depresiunea Lovistea, care ducea la Caineni si de acolo la Sibiu, fiind infrant intr-un defileu situat, probabil, intre actualele localitati Salatruc si Perisani.

Victoria de la Posada reprezinta un moment important in istoria militara romaneasca, afirmand posibilitatile tactice ale unei armate de tara - inferioara din punct de vedere numeric si al dotarii cu armament - de a macina treptat fortele invadatoare prin actiuni indraznete de hartuire si a le zdrobi in cele din urma in batalia hotaratoare.

Din punct de vedere politic, biruinta obtinuta a consacrat independenta Tarii Romanesti si a favorizat dezvoltarea ei.Cu 250 de ani mai tarziu, cronicarul polon Strykowski scria despre "razboiul napraznic" in care "regele ungur Carol fu batut cu desavarsire". Dar iubitorii de aventuri razboinice nu au tras invatamintele cuvenite din infrangerea suferita; coroana maghiara, neabandonand ideea aducerii sub suzeranitatea ei a Tarii Romanesti, a facut o noua tentativa in deceniul sapte al secolului al XIV-lea.

Dupa domnia relativ linistita a lui Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul lui Basarab I, care se intitula "mare si singur stapanitor domn", asa cum sta inscris pe piatra tombala aflata la manastirea Negru Voda de la Campulung, a fost randul fiului acestuia, Vladislav-Vlaicu (1364 - 1377), sa sustina aprige confruntari cu fortele regatului Ungariei. In 1368, doua corpuri deoase ungare au patruns in Tara Romaneasca - gruparea principala, in frunte cu regele Ludovic I de Anjou (1342 - 1380), pe la Severin, iar cea de-a doua, condusa de Nicolae Lackfy, printr-una din trecatorile Carpatilor.

In timp ce prima grupare a fost nevoita sa se retraga fara a obtine vreun succes, fortele lui Lackfy - dupa relatarea cronicarului oficial al curtii regale, Ioan de Kukullo, a fost infranta de romani, care "au navalit din paduri si din munti", undeva pe Ialomita, probabil pe cursul superior al raului, in niste locuri cu "poteci foarte inguste".

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.