Bibliografia lui Mihai Eminescu

Trimis la data: 2002-10-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 15765
Autor: Ariadna Petri Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Poate nici unul dintre marii poeti ai lumii nu datoreaza atât de mult naturii patriei si dragostei atât pentru tara,cât si pentru persoana iubita si natura. Daragostea lui pentru natura se poate observa, în primul rând în frumusetea pe care o au personajele sale din poezii:codrul împarat,luna, soarele, izvoare-le,noptile,lacul încarcat,,de nuferi galbeni"si iubire, ,,sara pe deal"plina de dor si nerabdare,luceferii,si nu în ultimul rând marea.
1.Viata si activitatea literara

Introducere
Poate nici unul dintre marii poeti ai lumii nu dato-reaza atât de mult naturii patriei si dragostei atât pentru tara,cât si pentru persoana iubita si natura. Daragostea lui pentru natura se poate observa, în primul rând în frumusetea pe care o au personajele sale din poezii:codrul împarat,luna, soarele, izvoare-le,noptile,lacul încarcat,,de nuferi galbeni"si iubire, ,,sara pe deal"plina de dor si nerabdare,luceferii,si nu în ultimul rând marea.
1.Viata si activitatea literara
Cel mai mare poet român si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu,s-a nascut în 1850 la Botosani,si natura Buco-vinei e de la început prezenta în opera lui.Copil fiind, ,,padurii cutreieram",va spune poetul,impresionat de farmecul locurilor natale,evocatoare totodata ale unei istorii nationale bogate în eroi si fapte de glorie.Înca din anii de scoala,Eminescu se arata interesat de teatru,poezie,cultura.Avea 16 ani când trimite la revista de limba româna ,,Familia"din Pesta,primele poezii, pu-blicate de Iosiv Vulcan,care-i schimba si numele:din Eminovi-ci,cum se chema de fapt tatal sau,în Eminescu.Datoram redacto-rului ,,Familiei"cel mai celebru botez din istoria literaturii ro-mâne.Eminescu colinda tara,trece în Transilvania,iar între 1869 si 1874 îl aflam la Berlin si Viena,urmând cursuri la universita-tile de acolo,în scopul obtinerii unui doctorat în filozofie.Doctor în filozofie nu va deveni însa,desi prietenii lui de la Junimea l-ar fi dorit,ca sa poata fi apoi numit profesor universitar în tara.Din 1870 începuse colaborarea la ,,Convorbiri literare",se apropiase de Titu Maiorescu si de Costache Negruzzi si va fi socotit el însusi un junimist important.Întors de la studii,va tine ,,prelec-tiuni populare",ca toti junimistii.El este interesat de istorie (în 1871,împreuna cu I.Slavici,viitorul prozator,luase parte la orga-nizarea sarbatorilor lui Stefan cel Mare de la Putna,prilej pentru români de a-si afirma istoria proprie într-o Bucovina aflata sub ocupatie austriaca)si de filozofie(încearca sa traduca din marii filozofi).E un timp redactor la,,Curierul din Iasi",apoi redactor la ,,Timpul",revizor scolar si bibliotecar la Iasi;în toate aceste functii pune suflet si consuma multa energie.Rapoartele scolare ale revizorului sunt precise si bogate.Ca redactor si colabora-tor,el scrie articole politice fiind unul din cei mai de seama ziari-sti români.Ca si Caragiale sau Slavici,contemporani si prieteni cu el,Eminescu ridica gazetaria la nivelul unei veritabile arte.
De altfel,anii cei mai rodnici ai gazetarului, cei de la,,Timpul" (1877-1883),coincid cu anii cei mai buni ai poetului,care-si scrie si publica în acest interval aproape toate marile creatiile lirice.În 1883 poetul se îmbolnaveste grav.În timp ce se afla la Viena, într-un sanatoriu, unde îl trimisera junimistii,în tara,Maiorescu îi publica un volum de Poezii,singurul aparut în timpul vietii poe-tului,desi nu el l-a alcatuit. Cei sase ani care despart boala de moartea lui Eminescu sunt ani de suferinta pentru poet,a carui minte e tot mai des întunecata.El moare la 15 iunie 1889,urmat la cîteva luni de Ion Creanga,pe care l-a cunoscut la Iasi si care a fost toata viata marele lui prieten .G. Calinescu,autorul unei extraordinare ,,Vieti a lui Mihai Eminescu(1932)",va evoca aceasta mare prietenie dintre doi din scrii-tori nostrii cei mai mari si va scrieaceste emotionale cuvinte despre moartea poetu-lui:,,Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet,pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata,poate,pamântul româ-nesc.Ape vor seca în albie si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate,si câte o stea va vesteji pe cer în departari,pâna când acest pamânt sa-si strânga tote sevele si sa le ridice în tea-va subtire a unui crin de taria parfumurilor sale".
Trei ani atrag în mod deosebit atentia în bibliografia poetica a lui Mihai Eminescu:1866,anul debutului în ,,Familia" lui Iosif Vulcan;1870,anul când începe colaborarea la,,Convorbiri literare" plina de mari consecinte pentru tânarul de 20 de ani;si 1883,anul ultimelor capodopere[,,Oda(în metrul antic)", ,,Glosa",,,Lucea-farul",,,Mai am un singur dor"etc.]si totodata al mortii spirituale poetului .Între 1866 si 1870,multi comentatori,printre care si G. Ibralianu,au vazut o prima perioada a creatiei lui Eminescu,aceea a începuturilor sub influenta lui Alecsandri si Bolintineanu,din ca-re poetul iese triumfator cu ,,Venere si Madona"si,,Epigonii", po-ezii ce deschid epoca maturitatii lui artistice,atât de bogata în rea-lizari,desi se întinde pe ceva mai putin timp de un deceniu si ju- matate.
Prima poezie,care l-a facut cunoscut unui public restrâns, este o elegie fara titlu,semnata M.Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii într-o brosura intitulata,,Laecrimioarele învaetae-ceilor de'n Cernaeuti la mormântul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul…"Adevaratul sau debut literar se face însa la revi-sta ,,Familia",în acelasi an(1866),cu poezia ,,De-as avea…"În per-ioada debutului,Eminescu a încredintat tiparului versuri relativ cuminti,parca spre a nu soca gustul literar al timpului,pastrând pentru sine altele mult mai îndraznete în idei si limbaj.Este posibil si motivul pentru care Iosiv Vulcan,poet el însusi,educat în spiri-tul literaturii pasoptiste,s-a aratat entuziasmat de la început de ta-lentul tânarului poet.
Ne vom da seama mai bine de idealurile si de limbajul liri-cii lui Eminescu în aceasta perioada,citind cunoscuta poezie ,,Ce-ti doresc eu tie dulce Românie",publicata în ,,Familia".Cum se poate observa,poezia are aspectul unei invocatii si al unei stari: poetul se adreseaza direct tarii lui,într-o maniera raspândita la poetii generatiei pasoptiste(Gr.Alexandrescu,Andrei Muresa-nu,Vasile Alecsandri au folosit si ei invocatia ocazionala).Tâna-rul Eminescu vibreaza de o emotie puternica atunci când vorbeste de ,,tara mea de glorii,tara mea de dor".În spiritul marilor sai pre-cursori,al,,Introductiei"lui Kogalniceanu la ,,Dacia literara",el u-reaza României sa fie la înaltimea trecutului glorios,catre care pri-veste cu mândrie patriotica si careia îi doreste un viitor pe masura. Trecutul si viitorul apar îngemanate în spontana,tinereasca invo-catie:,,La trecutu-ti mare,mare viitor!"Motivele principale sunt: sentimentul ca patria este la fel de durabila ,în mijlocul vicistu-dinilor istoriei,ca stânca peste care valul trece fara a o clinti(strofa întâi),convingerea în capacitatea natiunilor noastre de a razbuna umilintele si de a fi unita în fata primejdiilor sub simbolul tricolo-rului(strofa a doua);încredintarea ca românii au dorit din totdea-una pacea si n-au ales razboiul decât ca sa se apere de agresiunea altora(strofa a treia);în sfârsit,speranta viitor în care fiii tarii sa ,,traiasca numai în fratie"si sufletul românesc sa se poata bucura de unitate si pace(strofa a patra).Atât motivele acestea,cât si lim-bajul poetic de un naiv si sincer entuziasm ne amintesc de spiritul liricii pasoptiste si arata ca Eminescu este un continuator al tradi-tiei poeziei noastre patriotice.
Patru ani de la debut,dupa ce publicase 14 poezii,tânarul poet se hotaraste sa se adreseze ,,Convorbirilor literare",revista ce mai importanta a epocii,unde stia ca va fi citit de Titu Maiore-scu.Aflat la studii în Viena,el trimite revistei iesene poezia ,,Ven-ere si Madona",care contine câteva din metaforele si comparatiile cele mai puternice din întreaga poezie româneasca, scrisa pâna la acea data.Dupa acceptarea acestei poezii la ,,Convorbiri litera-re",Eminescu încredinteaza revistei poemul ,,Epigonii",însotit de o scrisoare catre Iacob Negruzzi în care îsi explica ideile,mult de-osebite de ale junimistilor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles