Botanica - morfologia frunzelor

Trimis la data: 2004-08-06 Materia: Biologie Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 4274
Autor: Seleusan Straton Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu structura dorsiventrala, cu o crestere rapida si limitata, cu durata de viata scurta, care indeplineste functia principala de fotosinteza alaturi de transpiratie si respiratie. Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de protectie, de absorbtie, inmagazinare de substante organice de rezerva, de nutritie carnivora, inmultire vegetativa etc.
Raporteaza o eroare

O frunza completa este formata din trei parti:
- limb;
- petiol;
- teaca.

Limbul sau lamina
Este partea cea mai importanta a frunzei si poate fi simpla sau compusa.
Frunzele simple sunt caracteristice monocotiledonatelor si multor dicotiledonate, iar cele compuse sunt frecvente la unele dicotiledonate. Cunoasterea morfologica a frunzelor are importanta deosebita pentru identificarea si clasificarea plantelor. Totalitatea fasciculelor conductoare care strabat limbul si modul in care acestea se dispun formeaza nervatiunea limbului.

La diferite categorii de plante deosebim frunze cu o singura nervura si frunze cu mai multe nervuri principale. La frunzele cu o singura nervura principala cunoscuta sub numele de uninerva, aceasta poate fi neramificata (molid) sau se poate ramifica astfel ca de nervura principala se desprind nervuri laterale mai subtiri, rezultand nervatiunea penata. Frunzele cu mai multe nervuri au nervatiunea palmata, nervurile se ramifica la varful petiolului si patrund in limb sub diferite unghiuri.

Forma limbului
Forma limbului deriva din trei forme; eliptica, ovala, circulara. Forma eliptica se intalneste la fag, cu diametrul transversal mai scurt decat cel longitudinal. Forma ovala intalnita la cires reprezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara a limbului. Forma circulara, intalnita la plopul tremurator, are diametre egale si intretaierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme derivate pot fi mentionate: cordiforma, reniforma, lanceolata, triunghiulara, sagitata, deltoida, aciculara, filiforma, fistuloasa.

Baza limbului
Poate fi rotunda – la par, cordata – la liliac, sagitata – sageata apei, asimetric – la ulm, dilatata – la susai, auriculata – la tutun.

Varful limbului
Poate fi acut, respectiv lent ascutit - ca la salcie; acuminat, adica brusc ascutit - ca la lalea, rotund - la vasc; emarginat, cu un sinus apical - la brad; obcordat, asemanator cu o inima avand baza in sus – ca la macrisul iepurelui.

Marginea limbului
Poate fi intrega – la liliac, cu incizii mici; dintata, respectiv cu dintii indreptati spre varful limbului – ca la tei, ulm sau crenata, adica cu dintii rotunjiti si perpendiculari pe marginea limbului - ca la plopul tremurator; cu incizii mari, lobata, adica inciziile nu ating ½ din jumatatea limbului, bilobata, ca la Ginkgo biloba, penat – lobata ca la stejar, palmat – lobata ca la artar, vita de vie, fidata – ½ din jumatatea limbului, palmat-fidata – ca la ricin, partita – depaseste ½ din jumatatea limbului, penat-sectata – ca la odolean, palmat-sectata – ca la canepa..

Petiolul
Serveste la circulatia sevei brute spre limb si a celei elaborate spre tulpina, la orientarea limbului in pozitia favorabila in raport cu lumina. Petiolul are si rol mecanic, de sustinere a limbului cand acesta este lovit de stropii de ploaie, de gheata sau cand este batut de vant. Frunzele compuse sunt formate din mai multe foliole, petiolate dispuse pe un rahis comun. Acestea sunt reprezentate de frunze penat – compuse sau palmat – compuse.

Frunzele penat – compuse pot fi imparipenat compuse, cand se termina cu o foliola, ca la trandafiri, frasin si paripenate cand se termina cu o pereche de foliole, ca la Cedrela sinensis. Frunzele palmat compuse pot avea trei foliole, ca la trifoi, salcamul galben sau mai multe foliole sesile, ca la castan.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.