Boul si vitelul - Grigore Alexandrescu

Definitie: - Specie a genului epic care exprima alegoric prin
intermediul

animalelor, plantelor, obiectelor neinsufletite, actiuni specifice

oamenilor, satirizand defectele acestora si incheindu-se

printr-o morala cu continut educativ.

Grigore Alexandrescu, poet important al secolului al XIX-lea priveste
realitatea timpului sau cu atentie observand si criticand in fabulele
sale defecte ale oamenilor dar si ale societatii timpului sau.
Boul si vitelul este o astfel de creatie, pentru ca prezinta, ca o
opera epica in versuri, o scurta intamplare Ai carei protagonisti sunt
animale.

Ca opera epica, fabula boul si vitelul, reda indirect sentimentele
autorului, de dispret si dezaprobare fata de lumea timpului sau prin
intermediul actiunii, al personajelor si al naratrului.

Actiunea este simpla, urmeaza un singur fir narativ, este liniara si
concisa. Putem recunoaste in inlantuirea evenimentelor schita unui
subiect epic. Expozitiunea ne prezinta imaginea unui bou obisnuit: "un
bou ca toti boii", care prin mare noroc dobandeste o pozitie sociala
importanta. Acest moment constituie constiuie intriga, care determina
desfasurarea actiunii scurte, constituita din incercarile unui vitel,
ruda apropiata a boului, de a lua legatura cu unchiul sau, devenit
bogat, pentru a obtine si el macar "niste fan". Incercarile vitelului
sunt zadarnice, fiind indepartat de catre sluga stapanului pe diferite
motive. Actiunea ajunge la intensitatea maxima in momentul in care
boul iesit la plimbare trece PE langa vitel ignorandu-l. Necrezand ca
a fost ocolit intentionat: "ca buna s-a ruda l-ar fi ocolit",
perseverent, vitelul revine a doua zi la casa boului. In deznodamant,
boul indignat de indrazneala vitelului porunceste slujitorului sa fie
aruncat PE scari pentru ca el nu are astfel de rude.

Timpul si spatiul nu sunt precis determinate. Expresia "in zilele
noastre", are dublu sens sugerand PE de o parte ca e vorba de o lume
contemporana a poetului, PE de o alta parte o lume contemporana a
cititorului.Alti indici temporali ce apar in text: "a doua zi", "dupa
pranz", "iarasi", "prea de dmineata".

Personajele sunt animaliere. Ele participa la actiune avand rolul unei
masti sub care se intrezaresc trasaturi si caractere umane. Figura de
stil prin care poetul realizeaza aceste personaje este personificarea.

Personajele sunt caracterizate direct de catre narator: "un bou ca
toti boii, putin la simtire", "de mandrie boul stapanit", de catre alt
personaj, sluga care se refera la boier:"nu e cum il
stii...".Caracterizare indirecta prin fapte, limbaj, dialogul fiind
foarte sugestiv si prin relatia dintre bou si vitel.Aceasta relatie
dintre personaje este sugerata si prin titlu care anunta personajele
aflate pe trepte sociale diferite, boul ignorand-o pe ruda sa.

Boul apare portretizat moral, sugerand omul insensibil, norocos,
comun:

"un bou ca toti boii, parvenit, ingamfat si trufas. El este
superficial, se crede unic, banii ii schimba caracterul, ignorandu-si
propria ruda.

Vitelul intruchipeaza omul modest, sarac, naiv, inocent, increzator,
optimist, rabdator si perseverent.

Naratorul apare ca un observator si isi simtita prezenta prin
expresia:

"in zilele noastre" si printr-un comentariu naratorial ce
generalizeaza faptele povestite :"decat multa minte, stii ca e mai
bine sa ai intotdeauna un dram de adevar". Totodata prin unele cuvinte
si expresii folosite in naratiune:"la o mojitie

atata de mare" ce exprima atitudinea ironica, satirica a naratorului.

Morala este cea de a doua parte a unei fabule. Ea se degaja din fapte
si intamplari, este implicita, nu se exprima direct, ci se deduce si
se refera la faptul ca bogatia schimba caracterul si comportamentul
omului, facandu-l insensibil si trufas. Prin morala scriitorul isi
exprima dezaprobarea fata de bou,

avand in acelasi timp un sentiment de compasiune pentru vitel.

Naratorul vrea sa provoace gandirea cititorului pentru ca acesta sa nu
repete greselile personajelor din fabula.

Modul de expunere care domina este naratiunea, realizata intr-un ritm
alert, alaturi de dialog prin care textul primeste un caracter de
sceneta.

Figura de stil dominanta este personificarea.

Limbajul viu, natural, apropiat de limba vorbita, contribuie la
realizarea umorului si a ironiei.

Versificatia: rima incrucisata, masura variabila, ritmul iambic, ajuta
la realizarea ritmului vioi al naratiunii.

Prin povestirea alegorica de mica intindere in care intamplarile
narate sunt puse pe seama personajelor animaliere, sub masca carora se
ascund trasaturi si caractere umane, incheiata printr-o concluzie,
care constituie morala opera este o fabula ce apartine speciei genului
epic.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/