Braila hidrologie

Trimis la data: 2006-02-24 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 3
Autor: Sorina Dimensiune: 15306kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Braila hidrologie
Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare. Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul Cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiare, ferestruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favo-rabil cailor de comunicatie interioare. Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hi-drografic de mari dimensiuni este totodata si un element de lagatura intre unitatile co-nexate: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar Marea Neagra.

Referat despre Braila hidrologie
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kan-del (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Du-nărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Fig.1 traseul Dunarii de la izvor la varsarea in Marea Neagra

Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km (intre Bazias si Marea Nea-gra), reprezentand 38% din lungimea fluviului.
Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratisla-va, Budapesta şi Belgrad.

Etimologie
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros, Istru, Hister, Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latine romane.

Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba sârbocroată, Dunav în limba bulgară, Dunai în limba ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba turcă.

Regimul hidrologic
Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail.

Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).

Temperatura apelor
Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care urmează procesul de răcire. Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată este, in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).

Dunarea in Romania
Bazinul Dunării in Romania detine 29,9% din total.
Fig.2 Dunarea in zona Brailei
Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile Baziaş şi Sulina, facând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) şi Ucraina (53,9 km). Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este împărţit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):
- Defileul carpatic (144 km.)
- Sectorul sud-pontic (566 km.)
- Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km.)
- Sectorul predobrogean (80 km.)
- Sectorul deltaic (90 km.).

Colectează majoritatea râurilor din România cu excepţia celor din Dobrogea. Afluentii Dunarii sunt: Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut.
Apele freatice se gasesc in lunca si pe terase, sub ele exista si ape captive. Transportă anual cca 60 milioane tone aluviuni şi 200 miliarde m³ de apă. Prezintă importanţă deosebită pentru: navigaţie, hidroenergie, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populaţie.

În Lunca Dunării se află multe aşezări printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Or-şova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.

În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri reţineau apa în timpul inunda-ţiilor şi erau o sursă importantă de peşte. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecin-ţe catastrofale în perioadele de inundaţii.

Baltile Dunarii
Bălţile Dunării sunt insule aflate pe cursul inferior al Dunării, înconjurate de braţe ale fluviului. Cele mai mari sunt: Balta Ialomiţei si Insula Mare a Brăilei. Acestea se întind de la Călăraşi până la Brăila. Dunărea are cea mai mare luncă (30 km). Are dublă bifurcaţie: Braţul Borcea şi Dunăre includ Balta Ialomiţei si Braţul Măcin şi Bratul Crè-menea includ Insula Mare a Brăilei. În acest sector sunt două poduri construite: Podul Carol I (între Feteşti şi Cerna Vodă) si Podul Giurgeni-Vadu Oii.
Fig.3 Insula Mare a Brailei Fig.4 Insula Mare a Brailei

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles