Britania si cucerirea anglo-saxona

Trimis la data: 2010-04-23 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Iulian Bordea Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In cealalta extremitate a lumii romane, in Britania, lucrurile stau altfel. Aceasta provincie nu a fost cucerita practic de la romani, ea fiind parasita de trupele imperiului inca inainte ca anglii, iutii si saxonii sa porneasca actiunile de cucerire a insulei. Aici aceste populatii germanice nu s-au lovit de scuturile legiunilor romane, ci de indarjita rezistenta a populatiei locale, care in anumite zone, ca Tara Galilor, nu a fost de fapt nicicand supusa de noii veniti. Parte a populatiei galice din zonele ocupate de germanici a fost impinsa spre zonele marginale necucerite, Irlanda, Scotia, Tara Galilor iar o parte s-a refugiat pe continent in provincia Armorica, devenita Bretania. Pana la acest moment trebuie insa semnalate unele trasaturi comune cu Dacia.

Primele lovituri date stapanirii romane vin din partea autohtonilor nesupusi, in cazul Britaniei: pictii si scotii, care deja in anul 367 strapung impresionantul val al lui Hadrian, fiind doar cu mare greutate respinsi de armata aflata inca in provincie. In anul 401, Stilicho retrage o mare parte a trupelor pentru a le folosi in apararea Italiei, iar cativa ani mai tarziu, comandantul armatei stationate inca in Britania este proclamat de aceste legiuni imparat, sub numele de Constantin al III-lea si in fruntea acestor trupe porneste spre Italia pentru a-si impune pretentia la tron, lasand Britania complet lipsita de aparare.

La scurt timp dupa aceste evenimente, imparatul Honorius va trimite supusilor sai din aceasta provincie o scrisoare prin care le face cunoscut ca trebuie sa se apere singuri, imperiul nemaiputandu-le asigura nici cea mai mica protectie. De fapt in acel moment Britania nici nu avea nevoie de protectie, deoarece actiunile de cucerire ale triburilor anglilor, iutilor si saxonilor vor incepe abia cateva decenii mai tarziu, dupa mijlocul secolului al V-lea.

Izvoare scrise ce relateaza despre aceste actiuni sunt destul de putine si nu pot fi completate in mod substantial, nici de izvoare arheologice, desi cercetarea in acest domeniu special al arheologiei medievale este foarte avansata in Marea Britanie. Relatarile scrise nu sunt chiar contemporane evenimentelor, calugarul Gildas redactand lucrarea sa "De excidio et conquestu Britaniae" cu 100 de ani dupa petrecerea evenimentelor, iar cronicarul anglo-saxon Beda Venerabilis scrie la inceputul secolului al VIII-lea. Dupa relatarile acestor cronicari, populatia galo-romana s-ar fi adresat cu cereri repetate de ajutor generalului roman Aetius.

Acesta nu ii poate ajuta in mod direct, dar ii mijloceste unui principe britanic pe nume Vortigern, legatura cu unele grupuri de saxoni si iuti mercenari din armata sa, dispusi sa lupte in solda britanicilor. Mercenarii condusi de doi sefi militari pe nume Hengist si Horsa sunt adusi in Britania, unde se nasc, insa, repede neintelegeri intre acestia si reprezentantii populatiei galo-romane, ce degenereaza in conflicte armate. Practic, cei adusi pentru apararea Britaniei devin mai periculosi decat confratii lor, care ataca permanent de pe mare in grupuri mici, patrunzand pe rauri si fluvii tot mai adanc in interiorul insulei.

Populatia galo-romana reuseste inca in jurul anului 500 sa isi regrupeze fortele si sub conducerea lui Ambrosius Aurelianus sa obtina o victorie impotriva invadatorilor la Mons Badonicus. Aceasta victorie atribuita pe nedrept de traditie legendarului rege Arthur, personaj ce apare doar in scrierile din jurul anului 800 din "Historia Britanorum" a lui Nennius si in eposurile, baladele si romanele cavaleresti medievale, nu a reusit insa sa schimbe soarta razboiului, asezarea triburilor germanice ale saxonilor, anglilor si iutilor si constituirea unor regate barbare continuand in etape succesive.

Astfel intr-o prima etapa, pana in anul 519, se constituie regatele: saxonilor de sud (Sussex) sub conducerea lui Aella si Cissa, ale saxonilor de vest (Wessex) sub conducerea lui Cerdic, ale anglilor de est (East Anglie) precum si regatul Kent condus de Hengist. A doua etapa se incheie in jurul anului 600 prin formarea regatelor Mercia si Northumberland. Populatia nesupusa a fost in continuare impinsa spre zonele de margine, in regiunile Walles (Tara Galilor), Devon, Cornwall si Scotia, de unde au continuat sa lupte impotriva noilor stapani ai Britaniei.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles