Caderea Constantinopului

Trimis la data: 2004-05-15 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 1592
Autor: George petrache Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la Constantinopol.

Caderea Constantinopolului
Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la Constantinopol.
      
La caderea Constantinopolului sub Mehmet II, netrebnicii pagini au incendiat orasul, unul din focarele principale fiind Arhiva Imperiala. Se spune ca ar fi ars trei zile si trei nopti cu flacari pina la cer. Saracia informatiilor din perioada asa zis "intunecata" a Europei este direct legata de dezastrul istoric al Constantinopolului. Este deja cunoscut ca perioada "intunecata" nu a fost de fel asa, cu o viata infloritoare si moderna emanata de la Constantinopol. Daca este ceva intunecat, provine din cenusa celui mai longeviv si impunator Imperiu al tuturor timpurilor, cel Roman. Pierderile culturale si istorice rezultate din iresponsabilitatea hoardelor mongolo-turcesti este incomensurabila si poate fi comparata cu dezastrul Alexandriei Egiptene.
     
Asediul Constantinopolului a început la 3 Aprilie 1453. Impăratul Constantin XI Dragases (1448-1453) avea circa 9000 soldati, în mare parte italieni, condusi de Giovanni Giustiniani Longo. Primele asalturi sunt respinse; mai ales cel din 18 Aprilie, la care participă si sultanul. La 21 Aprilie, turcii realizează o actiune spectaculară; 70 vase au fost transportate pe colina din Pera, cu ajutorul scripetilor, alunecând de acolo pe uscat, ca pe apă, în Cornul de Aur, de unde putea controla manevrele bizantinilor.

La 23 Mai, pe un pod de pontoane, armata turcă atacă. Hotărît să termine cu ''ghiaurii'' (crestinii), consiliul de război turc declansează ultimul atac în noaptea de 28/29 Mai 1453. Autoritătile civile si religioase ale Constantinopolului, în frunte cu împăratul, au participat la o Sf. Liturghie în catedrala Sf. Sofia, s'au împărtăsit si au plecat să apere cetatea.

Lupta a fost crâncenă.Tunul lui Orban (Urman) sparse zidul, un gol de 30 m., lângă Poarta Sf. Roman. Masacrul turcesc a fost teribil. Trei zile orasul a fost prădat. Sf. Sofia a fost transformată în moschee. Au fost, însă crutate, biserica Sf. Apostoli, bisericile din cartierul Studion si cele din Fanar, sultanul gândindu-se la un statut juridic al crestinilor în cadrul statului turc, primul Patriarh după 1453 devenind Ghenadios Scholarios care era si etnarh (conducător politic) prin ''berat'' - ul (porunca scrisă) sultanului.Astfel a luat sfârsit Imperiul bizantin, după mai bine de o mie de ani de existentă. 

Veneţienii aflaţi în oraş au luptat cu vitejie pentru apărarea sa. Cel care i-a condus a fost însuşi bailul Girolamo Minotto care, după victoria otomană, va fi decapitat împreună cu fiul sau si cu alti sapte patricieni venetieni . Alţi 29 de patricieni veneţieni au fost capturaţi, împreună cu 600 de soldaţi, iar pierderile materiale totale ale Veneţiei s-au ridicat la aproape 200 000 de ducaţi .

În această situaţie, după ce a anunţat, papei şi lui Alfons V, la 30 iunie, căderea Constantinopolului, Veneţia fiind primul stat italian care a aflat vestea, cu o zi mai devreme, la 29 iunie , Senatul a hotărât, la 5 iulie, să trimită la sultan, pe lângă Bartolomeo Marcello, şi pe Niccolň Sagondino , iar la 12 iulie a ridicat valoarea cadourilor ce vor fi făcute sultanului de la 500 la 1 200 de ducaţi .

Peste alte câteva zile, la 17 iulie, Bartolomeo Marcello primea noi instrucţiuni conform cărora trebuia să arate sultanului ferma dorinţă de pace a Veneţiei, să ceară restituirea navelor veneţiene capturate, să spună că are împuternicirea necesară pentru a confirma pe loc pacea din 1446, dar dacă sultanul are alte pretenţii, el le va comunica Senatului. Simultan, veneţienii căutau să-şi întărească poziţia în negocieri şi prin realizarea păcii în Italia şi prin cucerirea unor foste posesiuni bizantine în Moreea, dar, pentru moment, au eşuat în ambele direcţii.

Din această cauză ei au fost obligaţi să accepte propunerile de pace formulate de sultan, la 15 ianuarie 1454 şi să semneze definitiv pacea, la 23 aprilie acelaşi an , dar în condiţii ceva mai puţin avantajoase decât cele anterioare, stabilite în 1446.In ciuda acestei păci, care salva o parte importantă din privilegiile sale comerciale, Veneţia a înţeles, după căderea Constantinopolului, că o ciocnire majoră cu Imperiul otoman devenea inevitabilă şi decisivă pentru destinul poziţiiilor sale din Romania şi Levant , ciocnire care va avea loc în timpul îndelungatului război din 1463-1479şi se va termina în dezavantajul ei, raportul de forţe din Mediterana Orientală fiind radical modificat în favoarea turcilor.

În 1453 statele italiene erau mai puţin interesate însă de apărarea Constantinopolului decât de războiul care le diviza pe ele însele, opunând alianţa dintre Milano şi Florenţa, alianţei dintre Veneţia şi Alfons V. De aceea fiecare căuta să-şi găsească aliaţi în exterior, interesante, în acest sens, fiind tentativele făcute pe lângă Iancu de Hunedoara. Fiecare dintre cele două alianţe ar fi dorit o intervenţie militară a acestuia în Italia în favoarea sa, dar Iancu a considerat de datoria lui să-i împace pe beligeranţi pentru a putea, după aceea, să le îndrepte forţele contra turcilor, ceea ce explică faptul că s-a lăsat atras în aceste tratative. Până la urmă însă, nici una din părţi nu şi-a atins obiectivele.

Din toate cele spuse până aici putem trage concluzia că, în 1453, în ciuda temerilor provocate în lumea creştină de ofensiva otomană decisivă împotriva capitalei bizantine, nu existau forţe capabile în Europa să ofere un sprijin rapid şi eficient pentru a salva Constantinopolul de la o iminentă prăbuşire finală. Iancu de Hunedoara, care încercase de mai multe ori, dar fără succes, să-i scoată pe turci din Europa, s-a văzut de data aceasta în imposibilitatea de a întreprinde ceva pentru a salva marele oraş şi a fost obligat de împrejurări să asiste pasiv la cucerirea lui de către aceştia, cucerire care a consfinţit definitiva instalare a lor pe pământul european.

Consecinţele cuceririi Constantinopolului de către turci au fost deosebit de favorabile pentru aceştia, deoarece le-au deschis un câmp, practic nelimitat, de expansiune în zona Mării Negre şi de-a lungul Dunării, spre Europa Centrală. În schimb, pentru statele italiene, pentru Ungaria şi pentru spaţiul românesc consecinţele au fost la fel de negative pe cât de favorabile au fost ele pentru otomani.

Exista, totuşi o diferenţă: dacă italienii simţeau şi vedeau că balanţa puterii politice şi militare din întreg Levantul, din Mediterana Orientală, Marea Neagră şi Peninsula Balcanică, începea să încline tot mai mult de partea Imperiului otoman, sursele lor de comerţ, de prosperitate şi de putere fiind grav ameninţate, ceea ce nu le ameninţa, decât poate indirect, fiinţa lor statală şi putea doar să le arunce în rândul puterilor de rang inferior, în schimb, pentru ţările române, la fel ca şi pentru Ungaria, căderea Constantinopolului putea să însemne o limitare drastică a independenţei lor, chiar, în anumite împrejurări, desfiinţarea ei completă şi definitivă, însoţită şi de dispariţia statului, aşa cum s-a întâmplat în cazul ultimei care, după numai câteva decenii, se va prăbuşi definitiv în urma bătăliei de la Mohács (1526).

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles