Calatori artisti francezi in tarile noastre

Trimis la data: 2009-10-05 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Olivia Bara Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In legatura cu adinca influenta pe care a exercitat-o Franta asupra societai romanesti in al doilea sfert al secolului trecut si cu interesul deosebit pe ca: aceasta Franta, liberala supt raportul politic, romantica supt cel cultural, 1 simtit pentru terile noastre, bogate in "pitoresc", in colorit, in exotic t pe de alta parte, locuite de un popor setos de libertatea nationala deplin se desfasura o faza a artei franceze in legatura cu Orientul.Un intreg sir de desemnatori cu numele inscrise in istoria picturii i strabatut prin anii 1830--40 Moldova si mai ales Tara Romaneasca pent] a culege senzatii noua, aspecte inedite ale naturii si a le fix* in desemni] asupra carora reveneau apoi cu dragoste si ingrijire.

Totul li atragea priviri] lacome de lucruri nemaivazute. Un cer cu stralucite jocuri de lumina, delicate degradatii ale tonurilor, avind pe linga soarele cald din alte t si acea atmosfera de neguri si cete care-i inmieste capriciile de coloare si variaza din zi in zi, ba chiar din clipa in clipa.O vegetatie salbateca admirabila, cu codrii sai de veacuri, cu pustiur sale de buruieni neatinse de plugul harnic si zgircit al zilelor noastre. & de constructie originala, avind intr-insele elemente locale care dureaza sute si mii de ani, adaugite si prefacute cu altele venite de la Apus si de Rasarit:

curti boieresti, hanuri cu cerdace largi pe stilpi frumos lucrs bordeie intunecoase, popasuri de posta, circiume. Tipuri omenesti ciudate s marete: tiganul sub toate aspectele lui de maimuta umana linga demnitai sigura a teranului nostru, linga neastimparul raselor orientale. Vesmij in care toate colorile cerului se amesteca, dar se armonizeaza: porturi ales femeiesti, care variaza de la un judet la altul, mantali cusute cu snur ale surugiilor si dorobantilor jandarmi, sarice ale ciobanilor, zdrente biz ale cersetorilor si nomazilor, uniforme de oaste si de curte, in care se ca aurul si coloarea.

Scene populare: hore la circiuma, ingramadiri la dulap sau scrinci baieti cu colinda, multimi de orase sub casele cu linii orientale; cite un bi] infatisind in rezumat toate felurimile de pitoresc ale terii
Altele se pastreaza inca inedite ile colectii ale Academiei Romane sau la particulari zelosi pentru arta ru trecutul nostru, cum e d. Gh. Sion. Lumea le cunoaste prea putin, vreo zece ani, am dat multe din ele ca supliment la Samanatorul. Citeva iuri necunoscute au fost expuse la 1912 de d. Sion in Palatul Artelor Jucuresti; ele au fost daruite Bibliotecei Universitatii din Cluj.

E insa tt prea'putin pe linga tot ceea ce avem. Si, astazi, astfel de reproduceri ;a sa aiba, fata de progresul netagaduit al spiritului public, alta primire ;u ani in urma.ca inainte de aceasta epoca, Louis Dupre, un mare desemnator, elev )avid, care servise pe Ieronim, regele Vestfaliei, vine in Turcia la 1819, mdat anume marelui-dragoman Mihai Sutu, pe care, ca si pe fiica lui, isa Elena, il va infatisa infasurat in largul lui caftan blanit, cu o extra-[a stralucire de colori.1
ecind din Constantinopol, el va schita in cale alaiul noului domn, insusi ;are pleaca spre resedinta sa moldoveneasca.

In octombre, la Bucuresti iutea zugravi si pe doamna, pe tatal domnului si pe unul dintre boierii Prin Brasov si Cluj, el se va indrepta apoi spre Pesta.in 1828 Hector de Bearn care, cu alti doi ofiteri, intovaraseste pe un duce i in Orient, vine din Polonia pe la Hotin si trecind de-a lungul Basara-na la Isaccea se infunda in Dobrogea, pentru a se intoarce la Paris 'desa. in Basarabia vede pustiu de stepa, sate rare, berze strabatind le intinse.

La Balti intalneste o frumoasa femeie dormind linga copiii isemnatorul e incintat ca poate prinde o schita. Multi evrei in pravalii te pe largile strazi nepavate la Chisinau, unde o franceza tine un magazin de. La Bender, aceeasi priveliste ca la Chisinau. l Dunare, unde locuitorii, pe linga negustori evrei, sint moldovenii si ulgari, el afla armata lui Diebitsch si Wittgenstein gata de a trece in ; populatia nu arata nici un entuziasm. in Dobrogea, la Babadag, linga

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles