Calatori din timpul razboiului de la 1879 la 1791

Trimis la data: 2013-10-22 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 32kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
A spus ca era facut ca sa se imparta Turcia. Conventia era foarte clara: )i si la impartire trebuiau sa colaboreze austriecii si rusii. Cei dintii, cit , au avut obiceiul sa incheie tratate de alianta in asa fel ca razboiul irte cit mai mult altii, iar la pace ei sa aiba o parte cit mai larga. Ar-jstriaca s-a purtat mizerabil. S-a ingrijit sa intre intii in Moldova, con-i ca noua Bucovina, de coniventa cu domnul de atunci, Alexandru A, un batrin care s-a lasat prins linga Iasi dupa un simulacru de lupta, lui se vede sapat pe piatra si acum, la Briinn, deasupra unei porti a nde a stat prizonier, cu islicul caracteristic al domnilor fanarioti pe luleaua in gura si tot in legatura cu exilul lui am gasit la Viena

Ocupatia austro-rusa a durat pentru Muntenia pina la 1791, iar pentru Moldova pina la inceputul anului 1792. Intentia era sa nu plece, nioi unii nic altii. Daca au plecat totusi si unii si altii, aceasta se datoreste revolutiei cele mari. Gind au inceput turburarile in Franta, s-au unit Austria, Prusia si Rusis pentru a impiedeca spiritul revolutionar de a se intinde in Europa centrala si, de aceea, si numai de aceea, austrieci si rusi au fost siliti sa iasa din terili noastre.
Boierii, cum se va vedea prin calatorii ce so vor aduce inainte, s-au impa cat cu regimul ocupatiei;

insa, pentru onoarea lor, trebuie sa spunem ca, pi linga cei cari dantau cu rusii si austriecii, cari jucau carti cu rusii si austriecii cari colaborau la aceeasi opera conjugala cu rusii si austriecii, erau si oamerj cu simt mai inalt de viitorul poporului lor. Si, precum in razboiul precedent la Congresul din Focsani11, in 1770, anume boieri munteni, alaturi de altii cai cereau alipirea de Rusia, au trimes delegatii lor si prin acestia au infatisa presupusele noastre tratate cu turcii, tratatele lui Mircea si Vlad, falsificati anume ca sa capete o situatie superioara situatiei lor din acel momsnt -- tra tatele acelea sint intr-adevar false ca forma, desi ceea ce se spune in ele er<

drept, -- precum au cerut sa dea tarii un domn roman, care era sa fie Stafai Pirscoveanu, tot asa si de asta data boierii munteni au prezintat un progran de refacere a terii in sensul libertatii si independentei viitoare. Caci din toate cele expuse pina aici se desface, cred, o convingere: p linga ca nu eram asa de rai cum ne judeca unii oameni care nu vad ce e acas la dinsii intii, este absolut fals ca noi, in materie de cultura si de politica, an fost necontenit minati inainte de altii si ca n-a venit nimic din fondul nostrv propriu. E absolut fals.

Avem in spiritul poporului nostru o tendinta spre ini tiativa pe care Statul, croit dupa sistemul napoleonian, o inabuse, dar cari este capabila sa se ridice din nou. In arta, am unit influenta orientala cu cei occidentala si cu fondul nostru propriu, creind form.3 originale: grecii chia recunosc, la Muntele Athos, in picturile de acolo, genul "moldo-^alah", ab solut deosebit de genul lor propriu. Tot asa in materie politica a fost o cola borare de cugetare politica proprie noua. Nici Regulamentul Organic, nic Conventia de la Paris nu ni-au fost harazite fara sa fi vrut noi: toate acel vechi hatiserifuri, toate acele constitutii urmatoare au venit din agitatia por nita in mijlocul boierimii noastre.

Ca sa se vada care era mentalitatea acestor boieri, iata ce cereau ei p vremea aceea, inainte de tratatul din Sistov, cu austriecii, la 1791, inainte d tratatul din Iasi, cu rusii, la 1792. Dupa un text pastrat in insemnarile Iu Haramar, fost consul la Iasi, mai tirziu vestitul istoric al Imperiului otomar boierii Terii Romanesti declarau ca nu voiesc ca tara lor sa fie mai depart asimilata cu un pasalic; decit sa ajunga la ce a fost inainte, mai bine sa-i apuc o catastrofa cosmica, sa se cufunde ca Lisabona si Lima. Si iata dorintile loi cetatile turcesti de pe malul Dunarii sa fie distruse si locul sa se dea inapoi Domnul sa fie ales de cele trei stari: nobilii, clerul si starea de jos, care cuprir dea si negustorimea si teranimea noastra.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles