Calatori ocazionali inaintea Razboiului Ruso-Austriac pentru impartirea Turciei

Trimis la data: 2014-01-09 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Austria, supt Iosif al II-lea, a fost o puternica miscare economica uni-pa sistemul francez al lui Golbert, ministrul lui Ludovic al XlV-lea, ntrodus si in Prusia de Frederic al II-lea, cu monopoluri de stat spri-i ideea ca fiecare tara trebuie sa produca orice numai sa nu iasa din iurul, teorie foarte simplista, pentru ca este indiferent daca aurul ies1* nume cantitate pentru ca alt aur sa vie in mai mare cantitate de pe itivitatii comerciale a unei teri.

Astfel se ivesc fel de fel de companii de negot. Inca din 1768 una, ir meiata pentru negolul in Orient, trimete un negustor, pe Nikolaus Er Kleemann, ca sa mearga la Chilia spre a vedea daca nu se pot innoda pe ac legaturi si cu raiaua turceasca si cu terile noastre. Agentul a facut cu ac prilej o dare de sama foarte intinsa si a tiparit-o la Lipsea, in 1773, supt tul Reisen von Wien iXber Belgrad bis Kilianova.

Ca s-a tiparit cartea acolo e foarte explicabil. Pe vremea aceea bil< din Lipsea avea o foarte mare importanta, desi concurat de bilciul silez din Breslau, al Prusiei, si chiar de Viena: Orientul intreg primea marfa Lipsea2. in calatoria lui Kleemann se vorbeste de fapt despre Chilia. Calatc stie si de cea veche, dar insista asupra Chiliei Noi, spuind ca orasul e foj frumos asezat si foarte intins, cu mai multe moschei si doua biserici armene Nu e indoiala ca exista si biserica romaneasca, pe care Kleemann n-a vazul a Sf. Nicolae, care trebuie sa fi fost in legatura cu zidirea lui Stefan cel M si cu stravechea biserica munteana:

ea fiinta in secolul al XVII-lea, cind a i reparata de Vasile Lupu. Cea care se vede acum este insa o biserica ruseas facuta cu inlaturarea tuturor caracterelor arhitectonice ale vechii si interes; tei cladiri.
Kleemann ni vorbeste si de castel, puternic, incapator, si el a lasat o sch a orasului, care a fost reprodusa si in cartea mea, tiparita acum peste un si de veac de catre Academia Romana: Studii istorice asupra Chiliei si Ceti Albe. Desemriule foarte bine facut, si cetatea se deosebeste, daca nu cu mai mici amanunte, dar indestul pentru a-si putea da sama cineva de carac rul ei general:

samana foarte bine cu a Hotinului, aduce insa in ce prive intinderea si preocuparea unei tehnice superioare cu edificiul genovezilor la Cetatea Alba. : '' Intrind in oras, agentul de comert e intimpinat de vamesul turcesc luat in cercetare daca nu aduce arme pentru rusi, -- caci la data aceasta 1768, era razboiul intre rusi si turci. Am pus insa pe acest calator aici, apartine epocei anterioare, pentru ca el a mai venit si dupa aceea. indata se stringe o multime de lume sa vada pe strain; intre altii ieni< si o plebe pe care calatorul o califica de foarte lenesa, traind numai din pre petie. Un talmaci evreu ofera serviciile sale.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles